1

366 24 14
                                    

~ Seoul, Coreea de Sud; ora 08:43 ~

Pe o străduţă de la mariginea Seoul-ului domină liniștea. Într-o dimineaţă ca aceasta, toată lumea vrea să doarmă, să se relaxeze. De fapt, nu toată lumea...

În casa familiei Kim, lucrurile stau diferit. Cu o fiică de 18 ani și un fiu tot de 18 ani, fiecare zi este o aventură; inclusiv această dimineață.

-Ji Hye! Coboară mai repede! Vei întârzia la școală!

-Doamne, mamă... Nu moare nimeni dacă vin cu 5 minute mai târziu...

Kim Ji Hye. O tânără pe cât de inteligentă și frumoasă, pe atât de cuminte. Nu foarte înaltă, cu o siluetă de admirat, păr castaniu și strălucitor, ochi căprui pătrunzători. Pe scurt, fiica ideală.

Kim Ha Na. O mamă cam disperată din cauza copiilor ei, unul prea cuminte, altul prea obraznic. Varianta în vârstă a lui Ji Hye.

Kim Woohyun. Oaia neagră a familiei. Băiatul rebel căruia nu-i pasă nici măcar de el. Face totul cum vrea el, fără să se întrebe dacă măcar e bine ce vrea. Varianta masculină a lui Ji Hye.

O familie aproape întreagă ce locuiește într-o casă la marginea orașului. Printre atâţia oameni liniștiți, ei sunt în plus. Unde e tatăl? În sicriu, sub pământ în centrul Seoul-ului. Kim Min Hyuk. Decedat de 3 ani într-un accident la lucru. Într-adevăr a fost un pompier onorabil.

Revenind la familia Kim... Ji Hye coboară în viteză treptele și se aruncă pe canapeaua din bucătărie. Ha Na o privește câteva secunde, apoi începe să râdă isteric.

-Mamă! Mai încet! Încerc să vorbesc cu Sungyeol! strigă iritat Woohyun.

-Scuze, scumpule! îi răspunde mama.

Ea trebuie să facă totul. Ea trebuie să le cumpere de toate, ea trebuie să le gătească, ea trebuie să îi ducă prin lume să se plimbe, ea trebuie să îi înveţe... Ea face totul. Este într-adevăr o mamă-minune.

-Ji Hye, mănâncă mai repede! Acum chiar vei întârzia! rostește apăsat Ha Na, în timp ce gesticulează spre ușă.

-Gata, gata. Uite, iau sandvișul... Mușc din el... Mhm, e chiar bun... Acum mă încalţ. Îmi iau rucsacul... Și uite! Ies pe ușă! spune Ji Hye amuzată.

-Hai, du-te! Woohyun, condu-o pe sora ta la școală te rog!

-Acum? Dar e devreme!

-Da, acum. Coboară mai repede! Va întârzia!

Cu mersul domol, Woohyun pășește pe fiecare treaptă împleticindu-se. Ajuns la parter, își ia așa-zisul ghiozdan și iese din casă bombănind.

-Pa, mamă! strigă Ji Hye entuziasmată în timp ce îi face cu mâna. Woohyun, nu trebuie să mă conduci la școală. Cunosc și eu drumul... Știi, merg zilnic acolo...

-Nici nu aveam de gând să te conduc. Merg cu tine doar până ieșim din raza mamei. Apoi ești liberă să pleci, adaugă el fără nicio expresie a feței.

Ji Hye îl privește dezamăgită și își continuă drumul. Mărește pasul, astfel ajungând cu 4 metri în fața lui.

-Acum fugi de mine? zice Woohyun pufnind din nas.

-Nu fug de tine. Doar că am ieșit din raza mamei. Acum pot pleca spre școală având în vedere că nu avem drum comun.

Ji Hye știe că fratele ei nu merge la școală decât 2 ore pe zi. În restul timpului, Woohyun stă cu prietenii săi în depozitul școlii și fac pariuri non-stop. Orice s-ar întâmpla, toți acei copii trebuie să pună câte un pariu. Așa că acei "elevi" care chiulesc și încalcă regulamentul pot fi numiți "copii răi", iar Woohyun chiar este un "băiat rău".

Betting on you <Infinite>Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum