The Obsession (Pauză)

Capitolul 19

Damian,

-Cum adică nu-l găsești!?

Îmi simt furia plimbându-se prin vene, mă domină.

-Nu vă găsim fratele... Dar...îl vo-

Scuze, scuze și tot scuze, m-am săturat!

-Nici să nu aud! Îl întrerup. Pleacă din fața mea, acum! Nu vreau să văd pe nimeni azi!

Mă așez dezamăgit pe scaunul din fața biroului meu. Îmi masez fruntea fiind că deja începuse doară.

Se aude sunetul uși când se deschide.

-Am spus că nu vreau să văd pe nimeni! Spun pe un tot mai ridicat.

Îmi primesc răspunsul aproape instant.

-Nu ridica vocea la o femeie, Torrens!

Îmi întorc privirea și văd două femei la care țin uitându-se la mine cu dispreț.

-Sienna, elena, îmi pare rău, fac o mică pauză, am primit niște vești mai proaste și nu mam putut controla, ce sa întâmplat?

Amândouă mă privesc însă nu vorbesc nici una, mă ridic în picioare pentru a le analiza mai atent, dar  totuși nu pot trece cu vederea la faptul că sienna are în mâna un pistol.

-Explică dracu ce sunt astea!

Nu reușesc să reacționez că mă trezesc cu o grămadă de poze lovite de fața mea. Le ridic pentru a vedea la ce se referă și rămân fără cuvinte. Eu împreună cu o fată, o sărutam, într-un bar.

Nu se poate nu-mi amintesc așa ceva, trebuie să fie vreo schemă, nu poate fi real. Îmi simt pământul cum îmi fuge de sub picioare.

-Cum ai putut frățioare! Nu te mai recunosc. 

Auch...

-Am avut încredere în tine! Explică astea, până nu îmi dispare speranța și încrederea pe care o mai am!

-Scumpo crede mă nu am fost eu, e imposibil, nu ți-aș face asta! Poate fi o poză din trecut, o i-au de mâni, ai încredere în mine, voi afla cine a făcut asta, am nevoie de timp atât îți cer.

Spunând astea speram să îmi dea timp să-l găsesc pe nemernic dar mam înșelat.

Îmi dă drumul la mânii.

-Și eu am nevoie de timp!

Și a plecat, Elena mi-a aruncat o privire tăioasă cu două degete din mijloc spre mine si a plecat și ea.

Îmi simțeam capul că pușcă, de ce dracu toate vin acum, Antonio a plecat și nu-l găsim, sienna s-a supărat pe mine, futui!

Am prins toate obiectele de pe birou și le-am trântit de podea. Asta simțeam și asta am facut, punct. Trebuie să găsesc femeia aia ca să pot săi dovedesc că n-am fost eu, sau cel puțin nu treaz și nu se poate să fi fost împreună cu sienna și să fac asta.

Nu sunt eu ăsta, nu după ce am rămas plăcut suprins de căldura din ochii ei, de tupeul ei, de frumuseța ei, mi-a atras atenția din prima secundă de când am zărit o.