It's painful 🇷🇴

Examen?!

Mergeam nervoasa pe culoare, toti ferindu-se din calea mea! Si-au dat seama ca eram in toane proaste asa ca nu indrazneau sa se puna cu mine.
Am intrat in fosta mea camera. Cate amintiri...neplacute! Aici eram torturata cand eram obraznica! Da, stiu! Un biet copil care tocmai trecuse prin cel mai mare cosmar al vietii sale, mai era si 'executata' cand nu era ascultatoare. Tot timpul am avut probleme cu disciplina si autocontrolul si inca mai am. Norocul meu chior (la propriu) a facut sa scap de toate astea cand am inceput sa merg la liceu...deci...de aproape o saptamana si un pic.
Tot invartindu-ma prin camera, nu observ ca seful meu era in pragul camerei urmarindu-ma.
- Cate amintiri! rasufla cand vede ca l-am observat.
- Tsh! spun apucand o valiza de dub pat.
- Am auzit ca te-ai certat cu Kage! devine serios si ma priveste superior.
Eu ma enervez cand incep sa imi amintesc cele intamplate mai devreme asa ca las jos valiza gasita si imi sprijin fruntea de unul din pereti. Imi ridic usor mana si-mi inclestez pumnul lovind, mai apoi, cu toata forta peretele din fata mea care se crapa destul de urat.
- Pastreaza-te pentru misiunea de azi! spune oprindu-ma din a mai lovi si a doua oara zidul fragil.
- Ce presupune misiunea? ma calmez eu... sau cel putin incerc.
- Hai la biroul meu si o sa vedeti! ... Si bandajeaza-ti mana! spune dupa care pleaca.
Mana mea era plina de sange. I-au un pachet de bandaje din trusa de prim-ajutor, mereu prezenta in camera mea, si-mi infasor mana dupa care revin la valizuta mea. O deschid folosindu-ma de medalionul sutorii mele apoi ridic cu mare grija materialul patat cu sange. Era rochia lui Itami de acum 8 ani. Incep sa inspir mirosul materialului pe care ajung sa-l strang la piept. Am inceput sa plang iar. Urasc sa ma simt atat de vulnerabila si de slaba. Dar cand era vorba de sora mea, nu mai reuseam sa fiu Shi cea periculoasa de care toti se feresc.
Am decis sa ma opresc din amintit si sa ma duc la biroul sefului. Odata ajunsa, l-am vazut si pe Kage pe un scaun, completand hartogaraie. Am trecut pe langa el si l-am ignorat indreptandu-ma spre seful meu.
- Te-ai hotarat sa apari? intreaba plictisit.
- Zi odata ce am de facut! raspund impertinent specific mie.
- Tu si Kage veti merge la Paris, in Franta, la varul meu! Acolo veti fi testati si analizati. Va fi ca un examen! Daca treceti, puteti face parte din elita lui de agenti sau sa va intoarceti aici si sa fiti promovati! Daca nu, ori va trebuii sa reluati tot ce ati invatat pana acum ori va veti alege cu un glont in tartacuta.
- Iar teste! tip exasperata. Urasc examenele! Abia am terminat simularile de la scoala!
- Nu te ingrijora prea tare! Tu si Kage nu veti pati nimic! In plus, voi sunteti elita ProA (~se citesc separat~)! Asta nu ar trebui sa fie o problema pentru voi!
- In ce consta examenul? se opreste Kage din scris si imi arunca o privire curioasa mie si sefului.
- Examenul asta presupune doua etape. Prima de antrenament care e si un concurs, iar cea de a doua este o misiune. Daca treceti de prima etama, varul meu va va da niste indicatii despre cea ce trebuie sa aflati sau sa 'confiscati' de la una dintre mafiile de renume din Franta. Toata tarasenia asta dureaza vre-o saptamana.
- Am nevoie de o scutire buna pentru absenta asta! oftez trantindu-ma intr-un fotoliu.
- Iei scoala asta prea in serios! spune Kage indiferent.
- Mai taci! spun si ma ridic parasind mai apoi biroul.
- La 20:00 sa fii aici! spune seful in urma mea.
M-am intors in vechea mea camera si am luat valizuta dupa care mi-am luat geanta cu arme si motocicleta mergand cu viteza pe soseaua intesata de vehicule grabite. Ajung si eu intr-un final acasa si trantesc totul pe canapea ducandu-ma si schimbandu-mi blugii negri si maieul albastru cu niste blugi albi rupti si o bluza mov-pal cu maneci lungi ce se largesc la capat, pe care doar le-am trantit pe pat. Inca in lengerie, imi i-au pe umeri un chimono scurt de matase si ma apuc sa-mi pregatesc armele. Toate pistoalele le-am dezasamblat, curatat, reasamblat si incarcat ,iar cutitele si pumnalele am inceput sa le ascut. Cand mi-am scos katana familiei (da...am pastrat asa ceva inciuda trecutului), mi-am privit reflexia in lama lucioasa si am vazut-o pe Itami lucru care mi-a amintit de mica valiza ce am adus-o cu mine. Mi-am lasat arsenalul, imprastiat peste tot, si m-am indreptat spre cutie, am deschis-o si am luat rochia surorii mele. I-am mai inspirat parfumul inca o data, apoi am asezat-o la altarul lei. Acolo era poza ei, florile ei preferate, lumanarile ei si medalionul pe care il port de obicei. Rochia fiind distrusa, am rupt-o in doua. Partea din fata am pus-o ca fata de masa, iar partea din spate am pus-o in sertarul de la noptiera din camera mea. Aveam de gand sa fac ceva din el.
Arunc o privire spre ceas si observ ca era 18:34. Ma duc la baie unde incep sa fac un dus lung si relaxant.
~Aaaaaaaaaaaahhh!!!~
- Ce draci! ies val-vartej de sub dus cand aud un tipat lung. Yui?! tip si eu la randu-l meu cand o vad holbandu-se ba la materialul plin de sange uscat de la altar, ba la armamentul de pe masa si canapea.
- C-C-Ce s-sunt. . .spune balbaita dar o opresc inainte de a termina.
- Yui calmeaza-te! Inspira si expira adanc! spun incercand s-o linistesc. Feresc lucrurile de pe canapea si o asez fortat acolo dupa care ma duc in baie unde ma acopar cu un prosop. Nu constientizasem ca iesisem goala dar nici Yui nu a bagat de seama fiind in soc.
- Esti o mercenara? ma intreaba cu capul plecat si cu o voce tremuranda.
- Ce?! Nu!! De ce spui asta? ma asez langa ea dar ea de departeaza. Iti este frica de mine? intreb apropiindu-ma.
- . . .
- Uite care-i treaba! Stiu ca tot ce vezi te duce cu gandul la mine ca si criminal in serie, dar daca ma vei asculta iti voi clarifica tot! spun fortand-o sa se uite la mine.
- Nu! spune smucindu-se din mainile mele. Nu vreau!
- Yui! tip iar ea se opreste. O apuc mai bine de maini si o trag in bratele mele. Nu ai incredere in mine? Nu iti fac nimic! Doar asculta!
- B-Bine! se potoleste.
Am inceput sa-i spun tot. Cum am fost 'adoptata', crescuta, invatata, antrenata de sediu pentru a deveni un spion si asasin de elita. I-am povestit cum eram pedepsita cand greseam si ca eram rasplatita cu cate un pumnal de argint cand aveam progrese si succese remarcabile, lucru care m-a facut sa am peste o suta de pumnale depozitate pe undeva prin vechea mea camera. I-am explicat ce erau cu armele de pe masa si s-a speriat mai tare ca inainte.
- Si materialul de acolo? arata spre altarul lui Itami.
- Acea e o parte din rochia lui Itami! spun nolstalgica.
- Dar de ce este distrusa?
- E rochia pe care a purtat-o in ziua aceea, Yui! Restul au fost distruse odata cu casa.
- De ce nu ai recusut-o si curatat-o? intreaba luand cu grija materialul.
- NU! spun oprind-o. Nu vreau sa-si piarda parfumul natural al lui Itami!
- Scuze! isi pleaca iar capul.
- Nu trebuie sa te scuzi atat! Ar cam trebui ca pleci! spun vazand ca este 19:30.
- Shi! Misiunile astea sunt periculoase? intreaba putin cam ingrijorata.
- Nu toate! spun incercand sa o imping la usa.
- Shi! spune oprindu-se in prag. Promite-mi ca vei avea grija!
- Promit! spun sarutandu-i fruntea si lasand-o sa plece. Sa ai grija!