Fantomele trecutului

Capitol 1

Fugi! 

 Asta era tot ce puteam gândii in momentul ăsta. Lacrimile îmi inundau deja ochii si picioarele ma dureau îngrozitor de la tocurile pe care tocmai alergam. 
-Opreste-te frumoaso. Oricum te vom prinde. Nu are rost să te împotrivești atât
La auzul acestor cuvinte tot corpul meu începu să tremure si mai tare, iar într-un moment de neatenție m-am împiedicat și am dat cu capul de asfaltul rece. 

Cand am deschis ochii nu imi venea sa cred ce văd, parcă eram într-un film. Eram într-o încăpere care părea a fi o cameră de bordel. M-am ridicat din pat si am fugit spre usa care spre frica mea era încuiată. Capul mă durea îngrozitor. 

*Mi-am ales ziua perfectă să port botine* îmi spun în gând. *Oare am ajuns aici din cauza celor 2 barbati? Oare ce vor de la mine?* 

 Gandurile îmi fuseseră întrerupte de ușa care brusc se deschide și pe care intră un bărbat bine făcut, înalt, chel, cu o privire foarte dubioasă. 

- Lasă-mă să plec, ce joc mai e și ăsta? Spun pe un ton destul de autoritar

-Îmi pare rău să te dezamăgesc, dar nu se poate...și un rânjet îi apăru pe față. Parcă mă lua la mișto, nu înțeleg cine e și ce vrea totuși de la mine

Lacrimile își facura aparitia din nou in colturile ochiilor mei si corpul meu parcă fusese pietrificat. Am incercat să fug dar nu puteam.

-Ce vreți de la mine? Lasa-ma in pace. Te rog, te implor. Dacă vreți bani, nu am, vă pierdeți timpul. 
Am simtit cum corpul meu firav fu aruncat peste umarul lui, iar o mână de a lui îmi ținea corpul și cealaltă îmi mângâia fundul.
-Nuuuuuuu. M-am zbătut, dar nu am rezolvat nimic pentru ca el era mai puternic decât mine.
-Hai sa ne jucam putin frumusețe. 
Într-o fractiune de secundă am fost aruncată în pat iar corpul său masiv era peste al meu.
-Ce dracu se întamplă aici? Joe, ce mama naibii faci?
La auzul acestor cuvinte, barbatul se ridica de pe mine si făcu câtiva pași înapoi. 

-Eu am vrut doar să, să.....

-În biroul meu. Acum. 

-Am înteles șefu. 

*Șefu? Șef a ce? Unde mă aflu?*

Bărbatul ieși repede afara si se pierdu din aria mea vizuala. Acum, puteam sa vad trăsăturile celui care m-a salvat din mâinile bestiei ăleia. Era un băiat brunet cu barbă, nu foarte înalt dar nici scund, ochii săi aveau culoarea smaraldului și era îmbrăcat într-un costum gri.