Nici ei nu mă vor

Cap9:Ispita

-Uite cine salveaza pe cine? As fi putut recunoaste vocea aceea plina de sarcasm din Siberia.

-Nu trebuie sa faci asta daca nu vrei. Il asigura Ryen.

-Si dupa sa ma bateti la cap cu replici " Te credeam mai bun!", "Am avut incredere in tine" sau stai vine una mai buna "Ne-ai dezamagit total". Spuse Sebastian pe un ton usor pitigaiat.

-Mda, cum zici tu, acum daca ai termintat de dramatizat vrei sa ne scoti de aici inainte sa fie prea tarziu?

-Bine, bine, veniti cu mine.

     Nu credeam ca Sebastian are o inima si inca una mare. Ne-am apropiat de el, pana cand corpurile noastre au facut impact determinandu-l pe Sebastian sa se uite miseleste in ochi mei. O secunda mai tarziu ne aflam in locul de suferinta vesnica, dar parca acum nu mai era asa de cald iar lava disparuse complet, dar Lucifer tot motaia pe tronul lui.

-Bun, si acum? Am intrebat batand insintent din picior.

-Ar trebui sa ne pregatim pentru ce urmeaza. Interveni Ryen pentru a ma lumina.

-Pana va antrenati voi eu ma duc sa regulez niste diavolite. 

     Sebastian disparu din raza noastra vizuala intrand intr-o alta incapere lasandu-me sa ne bucuram de antrenament.

P.O.V Sebastian

    Numai la diavolite nu-mi sta mie gandul, cum am putut fi atat de bleg incat sa o aduc atunci in iad si sa-i iau bunatatea? De ce ar fi trebuit sa apara ingerasul ala incapatinat si sa-mi strice mie planurile? Simpt o ciuda pe el, Mery a mea are incredere in el, dar in mine nici daca ar veni sfarsitul lumi nu ar avea. Trebuie sa ies din camera asta, simt ca mi se face rau.

-Mery, ce faci aici pe hol, parca trebuia sa te antrenezi!

-Pai, mi-a fost dor de tine. Dor de mine, in sfarsit simpte ceva pentru mine.

-Dar mie nu! Nu o sa ma las asa de usor influentat de chipul ei fin si voacea suava ce se armoniza perfect cu blugii stramti si acel maieu decoltat, ahhh. Revinoti Sebastian esti demon pentru numele lui Lucifer.

-De ce nu ma accepti? Stii doar ca daca nu erai tu rataceam si in acest moment pe pamant.

-Mda. Nu mi-am dat niciodata seama cat de sexy e..

-Atunci nu am reusit sa-ti multumesc, lasa-ma sa o fac acum. Se apropie de mine si ma saruta suav, ca sa nu ma las dominat am pus stapanire pe buzele ei simtindu-i gustul dulce acrisor ce-mi facea inima sa bata de doua ori mai repede.

-Vino cu mine. Am soptit impotriva buzelor ei tragand-o in cea mai apropiata incapere.

                 Am inceput sa ne dezbracam unu pe altul, acum imi lasa mici saruturi pe abdomen in timp ce eu ii masam umarul cu sarutari dulci si suave. Nu a mai rezistat mult pana cand m-a scapat si de pantaloni lasandu-mi la vedere boxeri negri. A zambit sadisfacuta incepand sa imi devoreze buzele, am apropiato de mine si......

- Te ador! I-am soptit la ureche tragand-o si mai aproape de mine.

-Te iubesc. Imi raspunse in timp ce-mi musca buza inferioara. Si vreau sa fiu a ta.

     In acel moment am luato de talie si am asezat-o langa mine, asezandu-i capul pe pieptul meu. Nu vroiam sa fac sex cu ea deoarece stiu ca nu e pregatita de aceea am hotarat sa-mi stapanesc dorinta si sa-i ofer protectie mai ales acum cand nebuna aia din purgatoriu e pe urmele frumoasei mele.

-Ce faci? M-a intrebat pe un ton enervat, nu credeam ca o va supara faptul ca nu vreau sa facem sex.

-Sa-mi petrec restul eternitati cu tine. Am spus intalnindu-i privirea.

-Offf, barbati astia, nici sex nu mai vor sa faca. 

-Mery stai! A fost prea tarziu, ea iesise pe usa disparand pe holurile iadului. Am iesit din camera intorcandu-ma in sala de antrenamente, unde Mary si Ryen se antrenau?

-Mery, sa stii ca si eu te iubesc. Nu stiu de unde mi-a venit asta dar m-am simtit asa de liber si bine. Dar expresia ei nu arata deloc incantata de afirmatia mea.

-De ce spui asta? M-a intrebat confuza.

-Nu te mai preface in fata lui Ryen ca nu stii ce simti pentru mine, stiu ca si tu ma iubesti, recunoasteo acum si in fata lui. Ryen era farte enervat cu adevarat de toata mascarada asta, cred ca si el o iubeste dar ea m-a ales pe mine.

-Ai fost la un pas de a-mi da virginitatea, iar acum nu-ti mai amintesti nimic? Am facut o mare greseala spunandu-i acele cuvinte, o secunda dupa ce cuvintele imi parasise buzele ea imi daduse o palma de toata frumusetea facandu-ma sa-mi intorc capul.

 - Nu pot sa cred, ca poti minti cu asa o usurinta. Vorbele ei mi-au sfasiat sufletul, doar atingerile ei nu erau o iluzie, nu sunt nebun.

-Dar ai fost in camera...

-Cine stie cu ce tarfa m-ai confundat, dar tine minte eu in patul tau nu voi ajunge niciodata. Imi vorbea cu atata ura si scarba, parca nu mai era aceiasi persoana pe care o stiam. Si tot nu imi venea sa cred ca neaga.

-Te rog nu mai nega.

-Ce sa neg fiinta, eu am stat cu Ryen tot timpul acesta.

-E adevarat Ryen? 

-Da. Mi-a raspuns cu o voce neutra.

-O sa inebunesc din cauza ta femeie! Nu stiu ce m-a apucat sa-i spun aceste vorbe.

-Sebastian noi plecam, multumesc ca ti-a pasat de mine.

-Mery stai! A fost prea tarziu, mereu e prea tarziu pentru regrete si ganduri, nici nu stiu de ce i-am ajutat., acum sa se descurce singuri cu ticnita aia pe ureme lor. Au facut ce-a mai mare greseala, nu trebuiau sa plece, atata timp cat nebuna umbla libera sunt in pericol.....