Sunetul televizorului dat mult prea tare m-a trezit și mi-am luat telefonul în mână începând să îl butonez, somnoroasă. Am un sentiment ciudat și inexplicabil. Mă uit în gol timp de câteva secunde și îmi amintesc că în seara asta fratele meu cel mare, Derek, vrea să dea o petrecere la noi acasă sărbătorind... weekendul. Ca în fiecare săptămână. Mă ridic din pat și îndreptându-mă spre frigider, îmi aud telefonul sunând. 》Lydia《 Oftez în gândul meu fiind prea devreme pentru a putea suporta toată energia ei, dar răspund.
- Da?
- Bună dimineațaaaa. Ce facem azi??
- Ăămmm.. Eu momentan îmi pun să mănânc dar poți veni la mine, dacă vrei.
- Ok ajung în 10 minute.
Nu trece foarte mult timp și aud soneria.
- Intră! E deschis! țip îndeajuns de tare încât să mă audă
Intră în sufragerie și observ ținuta ei extrem de amuzantă pentru mine, având în vedere că abia mă trezisem și eram în pijamale cu un coc în vârful capului. Ea avea o pereche de pantaloni lungi albaștrii, un tricou negru care îi evidenția formele și niște botine negre.
- Unde pleci? o întreb amuzată
- M-am grăbit, taci din gură! îmi răspunde cu un ton iritat
- Deci ce facem azi?
- Mhm nu știu. Nu am chef să ies nicăieri. În seara asta Derek dă obișnuita lui petrecere de sfârșit de săptămână și trebuie să încep să pregătesc chestii.
- Cine vine, cine vine? întreabă entuziasmată
- Prieteni de-ai lui Derek, Anita, normal, și noi: eu, tu, Nino, Ryan și Tyler.
- Vine și Tyler? o urmă de uimire simțindu-se în glasul ei
- Normal. Lipsește el de la vreo petrecere? întreb amuzată și începem amândouă să râdem
Sunetul telefonului meu ne întrerupe râsul.
》Anita《
- Da?
- Natalie, bună! Nu ai uitat de petrecerea din seara asta, nu?
- Cum aș putea? spun râzând scurt
- Bun, în 5 minute vin să te iau și mergem să cumpărăm tot, ok?
- Ok, dar nu te deranjează dacă vine și Lydia cu noi, nu?
- Doamne ferește, nuu. Haideți la poartă.
- Unde mergem? o aud pe Lydia întrebând
- La cumpărături, haide.
Am cumpărat tot ce era de cumpărat și am plecat spre casă. Anita a parcat mașina în fața porții și din curte a ieșit Derek.
- În sfârșit. Haideți că e târziu. spune sărutând-o scurt pe Anita
Ne uităm mirate una la cealaltă și începem să râdem, fiind doar ora 18:30.
Coborâm din mașină și ne îndreptăm spre bucătărie, pregătind carnea pentru grătar.
- Și.. De ce sunteți așa tăcute? ne întreabă Anita
- Păii.. eu sunt cam obosită pentru că m-am trezit la 10, spun eu
- Eu mă gândesc la Ryan. spune Lydia gânditoare
- La cine?? țipăm eu cu Anita la unison
- Păăii..
- Îți place de el? întreabă Anita uimită
- Nuuuuu. Sau poate da.. sau.. nu știu încă, dar voi știi cu siguranță după petrecere. spune Lydia și zâmbește malefic
- Oo, ce ai de gând? întreb dându-i coate în stomac
- Nimiic. Dar voi știi după ce îl voi vedea.
- Ok, ok. Baftă.
- Fetelor, eu mă duc afară că au venit Scott cu Theo. ne anunță Anita și în secunda următoare era afară.
- Mergem și noi? o întreb eu
- Atât timp cât nu a venit Ryan, da.
Începem amândouă să râdem și ieșim afară.
- Heii. spunem amândouă tuturor
- Bună, ce faceți? ne întreabă Theo
- Bine, eu puțin obosită.
- Eu am chef să dansez! spune Lydia și se îndepărtează de noi începând să danseze ca o nebună.
- De ce ești obosită? mă întreabă Theo făcându-mi cu ochiul și mă bufnește râsul
- Păi nu prea am dormit aseară, nu am putut.
- Ah, ok.
Derek a făcut grătarul împreună cu Theo, Scott și restul băieților, vorbind despre fete și mai știu ce, iar în jumătate de oră ne-am pus toți la masă.
- Natalie, poți veni 2 secunde să mă ajuți să iau ceva? mă întreabă Anita
- Sigur.
- Ce să iei?
- Nimic deci fii atentă. Am vorbit cu Theo și mi-a spus că îi cam place de tine.. dar trebuie să ai grijă ce faci cu el, te rog. Nu este tocmai ușă de biserică. îmi spune Anita neavând timp nici să respire
- Ăămmm.. nu știu ce să zic. Diferența asta de 5 ani dintre noi mi se pare puțin cam mare.
- Eh haai... Și între mine și Derek tot 5 ani sunt, deci dacă e băiat cuminte, e ok.
- Ok.. dar Derek știe?
- Hmm tu ce crezi? Nu dar să n..
Vrea să spună dar este întreruptă de Theo care o lovește "accidental" în mersul lui spre baie.
- Scuze scuze nu am vrut. spune Theo băgându-se în seamă și aruncându-i niște priviri ciudate. Ești ok?
- Mhm am niște treabă vorbește cu Natalie. spune și pleacă lăsându-mă cu ochii în soare
- Mergem să mâncăm? mă întreabă Theo cu un ton rece și mă pune pe gânduri plecând fără să mă lase să răspund
Ok...
Când ne punem la masă Derek îmi aruncă niște priviri și deja intru în panică.
După ce toată lumea pleacă acasă Derek mă cheamă să vorbim.
- Care e faza dintre tine și Theo?
- Nu e nici o fază.
- Sigur?
- Mhm. spun nesigură pe mine
Strângem tot și mă pun în pat și îmi butonez telefonul. Primesc un mesaj și numărul necunoscut de pe ecran mă pune pe gânduri.
"Noapte bună pitic :*"
"Mă scuzi?"
"Theo."
Inima mi-a sărit din piept și nu știu ce să mai zic. De ce îmi sare inima din piept? Mie nu îmi place de el.
"În cazul ăsta cred că ai greșit destinatarul" spun hotărâtă și aștept cu sufletul la gură răspunsul lui.
"Atât timp cât ești sora lui Derek, Natalie, nu am greșit nimic."
Ooook. Dacă mă place de ce mi-a vorbit așa astă seară?
"Ok.. noapte bună, Theo."
"Pitic :P"
Nu îi mai răspund. Și oricum, ce vrea de la mine? Este prea mare.
___________________________________________
Înainte de toate țin să precizez că această carte este scrisă din pura plăcere de a scrie, de a povesti. Este prima mea carte deci în cazul în care fac greșeli în privința exprimării sau a altor chestii, îmi cer scuze de acum. Dacă aveți păreri sau critici constructive sau de orice fel, vă rog să vi le exprimați într-un mod cât mai drăguț și în limita bunului simț :)
Sper să vă placă și să nu devin plictisitoare :)) Și nu fiți rele! :)) Mulțumesc :) :*
În cazul în care vreți să îmi puneți întrebări legate de carte, personaje sau altele îmi puteți scrie în privat. :*
Vă pup :*
