M-am trântit în patul moale și mi-am închis ochii.
Cum poate cineva în lumea asta să fie atât de asdfghjkllll?? Nu înțeleg! Acum mă placi, acum mă ignori, acum mă inviți la dans și dispari?! Cine face asta?? Ok, e deja prea mult pentru mine. Închidem capitolul Theo și ardem cartea.
Ies pe ușa din camera mea pe care o las deschisă și cobor jos, în bucătărie. Îl aud pe Derek vorbind cu cineva la telefon și mă îndrept spre el cu pași mărunți, curioasă să aud despre ce e vorba.
- Nu trebuie să afle nimic. Nu are de ce să afle plus că se va îngrijora degeaba. îl aud pe tata spunând, telefonul fiind pe speaker
- Nu va afla. Promit. Dar se simte mai bine acum? întreabă Derek îngrijorat
Despre cine e vorba?
- Da, dar va trebuii să mai stea câteva zile la reanimare, pentru a se recupera complet în urma operației.
- Oh..
- Dacă va vrea să vorbească cu mama ei va trebuii să inventezi ceva credibil, te rog. aud și simt cum obrajii îmi sunt mângâiați de câteva lacrimi micuțe
- Ce? Eu să inventez?
- Da. Tr..
- Despre cine e vorba? întreb cu voce mică tremurând din toate încheieturile
- Natalie.. spune Derek crispat
- Tată! Am întrebat despre cine e vorba! țip în timp ce izbucnesc mai rău în plâns
- Mama ta...
- Ce e cu mama? Spune odată pentru numele lui Dumnezeu!
- A fost operată de curând dar acum e bine.
- Și ați hotărât că e un lucru atât de neimportant încât nu trebuia să aflu?! Mulțumesc mult!
Îmi iau cheile de la mașină și ies pe ușa casei cât de repede pot. Nu știu unde mă duc, dar plec. Cum a putut să îmi ascundă asta? E mama mea și ar fi trebuit să știu. Ar fi trebuit să fiu acolo pentru ea. Să o sprijin. Să știe că nu e singură.
Am pornit agale pe străzi, fără nici o destinație. Lacrimile îmi curg râu pe obraji și nu mă pot oprii din plâns. Oare e nervoasă pe mine? Mă urăște? Aș fi vrut să știu, să fiu acolo, să o țin de mână. Știu cum e mama mea și cât de singură se poate simți. Știu că plânge în fiecare zi pentru că e acolo departe de noi și ne vede o dată pe an. Știu cât de greu îi e și cât de mult ne iubește. Doar că vreau ca și ea să știe la rândul ei, cât de mult o iubesc și cât de mult o apreciez pentru tot ce face pentru noi.
O lumină puternică și un sunet asurzitor de claxon mă face să îmi închid ochii. Am auzit o explozie și apoi întuneric complet.
.
.
.
