Trebuie sa lupt impotriva unui destin care nu-mi permite sa aleg decat intra sfintenie si imbecilitate,trebuie sa lupt impotriva dedtinului pt ca destinul meu sa fie cu totul altceva un dedtin unic.
Cu cat cunosti un om mai bine si mai mult cu atat esti mai aproape de o fatala despartire de el.
Diferenta dintre mine si ceilalti oameni: eu am murit de nenumarate ori pe cand ei n-au murit niciodata.
Ce rost are aparitia unei vai a unei persoane oarecare a unei strazi in clipele cand renuntarea devine pt noi mai mult decat o simpla problema?
De ce prezente fizice ne readuc spre lumea in care an fost si ne reamibtesc ce putem pierde ?
Din moment ce viata nu e pura ci infernala si chinuitoare nu e sacrificiul un mod de curaj?
Sa poti murii pt altii, pt suferintele anonimilor ,sa-ti consumi viata ta pt ceea ce n-o priveste sa te distrugi generos si inutil nu e acesta singura forma de renuntare de care putem fi capabili?Numai moartea adanceste actele vietii.Si in sacrificiu viata se realizeaza prin moarte
