I'm Not Like You

Capitolul 5

Ok...asta a fost jenant. Sper sa uite in curand de asta. Se pare ca mama nu s-a intors de la cumparaturi inca.Ma duc sus in camera sa fac un dus. Poate o sa mai scap de toate prostiile astea. Nici nu stiu ce se intampla. Sa recapitulez : sunt obligata sa ma mut intr-o suburbie care seamana cu scenariul unui film plictisitor pentru batrani, baiatul din vecini imi arata degetul mijlociu pentru ca m-am holbat la el si apoi ma invita sa ma uit cu el si surioara lui adorabila la film si sa nu uit de verisoara mea somnambula care vorbea cu Harry sau ceva de genu asta. Tresar atunci cand apa rece imi invaluie corpul. Cred ca am stat mai mult decat o fac de obicei. 

"Am ajuns." Striga mama de jos. Cobor scarile si din nou mama e in sufragerie cu Erica si Hanna. Se pare ca astazi Hanna are suvite rosii in parul ei blond. 

"Hei Hanna." Ma indrept spre aceasta si o pup si "matusa" mea Erica ma imbratiseaza foarte calduros. 

"Pe unde te-ai plimbat?" intreaba mama.

"Pe aici pe strada. Am gasit o fetita ratacita...." si inainte sa continui mama ma intrerupe "Nu ai adus-o aici, nu? "

 Ce dracu? Crede ca am 10 ani? 

"Nu mama, nu am adus-o aici. Daca m-ai fi lasat sa termin din prima iti spuneam ca am adus-o acasa la fratele ei mai mare Harry. Care apropo m-a invitat la film. " Atunci cand am pomenit numele baiatului Hanna si mama ei au facut niste fete de parca as fi pomenit o fantoma. Ceva e putred aici. 

"Si ce ai spus?" ma intreaba Hanna cu o expresie serioasa. 

"Am spus ca ar fi frumos sa vedem un film impreuna." Stiu ca nu e chiar asa dar am o banuiala ca nu il vor intreba pe baiat despre asta. Sau cel putin asa sper. 

" Dar abia te-ai despartit de Jackson. " imi aminteste mama iar o durere imi strapunge pieptul atunci cand ii aud numele. De ce trebuia sa pomeneasca asta mai ales de fata cu Hanna si Erica?

"El s-a despartit de mine. Multumesc mult mama!" Ma rastesc la ea si urc sus in camera. Stiu ca nu voi putea sa opresc lacrimile care urmeaza sa-mi inunde ochii. 

Cateva momente mai tarziu Hanna e in camera mea. Imi ascund fata in pernele de pe pat. Nu suport sa ma vada cineva plangand. 

"Haide Jenn. Nu trebuie sa te ascunzi de mine. Inteleg prin ce treci. Si mama mea mi-a facut acelasi lucru cand ne-am mutat aici. Singura diferenta e ca eu nu am prea multe amintiri cu Joseph. Si mi-a fost mai usor sa-l uit."

Ma duc la baie sa ma spal pe fata si revin in camera cu un zambet fals pe fata. Hanna sta in picioare uitandu-se la pozele cu mine de peste tot. 

"Se pare ca ai multi prieteni." 

"Da, am cativa. Hei...ti-ai facut singura suvitele?" Ma intreb daca mi-ar sta si mie la fel de suvite rosii, roz sau verzi?

"Da. Vrei si tu? Nu dureaza mult." Hanna pare mai entuziasmata de idee decat mine.

"Sigur. Ar fi ceva nou si destul de rebel ca sa spun asa. " Amandoua radem de spusele mele.

"Atunci o sa ti le fac diseara daca e in regula." 

"Da. E bine diseara."

"Apropo de Harry. Nu ti-as sugera acea intalnire. E cam periculos..." Mama ei ne intrerupe ....iar Hanna nu reuseste sa continue ceea ce avea de zis despre Harry. "Hanna, e timpul sa plecam." 

Cele doua ies din camera mea dupa ce isi iau la revedere de la mine si incep sa susotesc ceva de indata ce au parasit camera. Care e faza cu toate secretele astea si cu Harry?