Amintiri Din Copilărie (+18)

Partea 3-Maria

Era sfârșitul clasei a 9-a când Maria, prietena mamei, a plecat din țară. Semnase un contract la un club important de handbal din afară. Avea sa fie manager general al centrului de copii și juniori, și antrenorul echipei de fete. Vestea mi-a căzut ca un trăsnet. Toată lumea din anturaj era fericită. Eu eram singurul devastat. Eram cu Alexandra, dar gândul îmi era tot timpul la ea. Sâmbetele de dimineața, până după prânz, le petreceam la ea acasă ajutând-o la muncile grele din gospodărie. Îmi dădea atâta energie femeia asta, ca dacă m-ar fi pus să sparg pietre, și tot mi s-ar fi părut o bagatelă.

In general aveam covoare de bătut, geamurile de la etajul casei de șters pe exterior, iar iarna făceam pârtii si strângeam zăpada prin curte, dacă era cazul. Asta facem aproape in fiecare sâmbătă, după un orar bine stabilit, de la care nu aveam voie sa mă abat. Muncile astea ar putea, cumva, părea solicitante, dar aveam o sursa inepuizabilă de energie.

Știam că in ziua aia urma sa o vad ieșind de sub duș, cu parul ud, in capodurile ei din satin, lungi pana pe la jumătatea coapselor, și cu un număr mai mici decât i-ar fi trebuit, pe care si le închidea de fiecare data neglijent, oferindu-mi de cele mai multe ori priveliști halucinante. Știam că vom bea împreuna cafeaua, la masa de sticlă din bucătărie, in timp ce ea își va usca părul la flacăra focului mic de la aragaz, când capodul i se electriza si i se lipea de piele, luând forma fundului bombat, si scoțându-i in evidenta "V-ul" dintre picioare.

Știam ca se va așeza apoi pe scaun, in fata mea, va scoate din geantă pachetul de Benson & Hedges auriu, si își va aprinde o țigară, apoi mi-l va întinde, spunându-mi, aproape de fiecare dată, același lucru " dacă află maică-ta că fumezi, și că eu iți dau țigări, ne omoară pe amândoi" . Asta era momentul meu preferat, pentru că, in secunda următoare, își lua o perie de par din baie, se așeza, ca de fiecare dată pe același scaun in fata mea, dar de data asta cu un picior sub ea, si începea să își pieptene părul. Acum pulpele eram complet dezvelite si aproape de fiecare data accesul vizual către pizdă era asigurat. Poate nu de la început, dar făcea niște mișcări atât de bruște in timp ce se pieptăna, dădea capul în față, pe spate, îl scutura, lăsa apoi peria, mai trăgea din țigară, apoi continua pieptănatul, încât capodul ală era ca si cum nu ar fi fost. Se mai ținea puțin strâns in cordon, dar țâțele erau mai mult pe afară, pulpele total dezvelite, iar bikinii complet lipiți de retina mea. In timpul asta îmi povestea verzi si uscate si mă concentram cu greu sa o aud ce spune, caci gândul meu era conectat la pizda aia umflata care tipa din bikini. În plus trebuia sa fac un joc al mișcării destul de abil pentru a nu mă vedea că o sorb din priviri, pentru că nu as fi conceput sa nu mai am parte de spectacolul ăsta. Chiar îmi era frică sa nu își dea seama si să sară de la capod la trening.

Purta de fiecare data chiloți din dantelă, de cele mai multe ori negri, sau, destul de rar, crem, albi, sau roșii, si avea niște modele cu broderii foarte șic. Cum era obsedată de curățenie și igienă, chiloții ii avea mai tot timpul noi. Nu mi-am dat seama niciodată ce făcea cu cei pe care nu ii mai purta, dar nu am putut niciodată sa ii fur vreo pereche, pentru ca era atât de strictă, încât știa si numărul acelor de siguranță pe care le avea in casă. Mă mulțumeam doar sa mă răsfăț, din când în când, la sertarul ei cu lenjerie, atunci când era plecată din oraș si trebuia să ud florile.

Astea erau imaginile pe care le fotografiam in minte in fiecare sâmbăta, si cu care mă duceam în fiecare seară la culcare, când închideam ochii sa îmi imaginam cum, intr-o bună zi, îmi voi face curaj, si, fără să spun nici un cuvânt, mă voi furișa în spatele ei, mă voi lăsa în genunchi ,și îmi voi cufunda fața intre bucile alea cărnoase. Iar ea va lăsa capodul să cadă pe podea, va cabra spatele și va ridica ușor un picior împingându-și fundul in fața mea. Se va întinde apoi pe podea, va desface larg picioarele, si, zgâriindu-mă ușor, cu unghiile înfipte in parul meu, mă va îneca cu fața in pizda ei, ghidându-mi fiecare mișcare, gemând frenetic si vorbindu-mi extrem de porcos. Mi-o imaginam având orgasme explozive si eram extrem de mândru de ce sunt in stare sa fac.

Închipuirile astea se lăsau în fiecare seară cu reprize furibunde de labă. Dar mă mulțumeam cu atât, căci știam ca nu voi avea curajul sa fac asta niciodată. Nici măcar nu văzusem o pizda goală în realitate, pana atunci. Iar cum accesul la asemenea informații, pe vremea aia, era extrem de limitat, mult timp am crezut ca nu voi afla prea curând cum si cu ce se mănâncă o pizda. Așa că, in prostia mea, eram cumva fericit

Fericirea avea însă să se termine. Intr-o zi de iunie am dus-o cu tata la aeroport, si știam că totul luase sfârșit
I-am scris o scrisoare de vreo douăzeci de pagini in care am pus toate gândurile mele, tot ce simțisem vreodată pentru ea, toate visele erotice pe care le avusesem si din care ea făcuse parte, și toate nebuniile pe care le făcusem fără ca ea sa știe. I-am vorbit despre ce simțeam pentru fiecare bucățică de carne din corpul ei, si cum i-as fi sărutat fiecare centimetru de piele. Știam că era foarte dezamăgită
de bărbați si simțeam nevoia să o asigur că există un bărbat pentru care ea înseamnă totul.

Mă gândisem să ii dau scrisoarea în aeroport la ultima îmbrățișare. Nu știam cum urma să fac asta fără să mă vadă tata, dar trebuia să găsesc eu o soluție. Soluția am găsit-o, căci tata a trebuit să ducă mașina în parcare, si am rămas singur cu ea. Doar ca nu am găsit curajul sa i-o dau. Îmi era frică de ce ar putea crede, de faptul ca as fi îndepărtat-o, si scrisoarea a rămas in buzunarul de la geacă. I-am spus doar ca dacă se va întoarce vreodată în țară am să ii spun o poveste. Mi-a zâmbit și mi-a spus - " tu si poveștile tale " - in timp ce savura ultimele fumuri din țigară.

A făcut check-in-ul, am pupat-o pentru ultima oară, si-a pus geanta pe umăr si a plecat. Pentru totdeauna. I-am urmărit fără să clipesc ultimii pași. Speram să se mai întoarcă pentru a-i vedea pentru ultima data privirea, dar nu a făcut-o. Mersul ala nu il voi putea uita niciodată. Cred ca am rămas împietrit secunde bune, când am simțit o mână pe umăr - " hai să mergem...da, știu și mie o să-mi fie dor de ea"

Pentru câteva secunde uitasem ca sunt cu tata acolo. Pentru drumul înapoi spre casă m-am așezat in spate, si nu știu daca am scos doua vorbe. Știu doar că mi-am jurat ca Maria va fi intr-o zi a mea
-------------------------
Acest capitol a fost puțin mai lung și sper sa va placa :)