O noua viata Luke Hemmings and Niall Horan f.f

Capitolul 15:SpongeBob

Stateam cu Hope si ne uitam una la alta. Pe ea nu o vad foarte deranjata de chestia asta,dar eu sunt ranita. Nu inteleg cum ne-a putut face asta. Omul acela nu are inima. Dintr-o data simt lacrimi pe obrazul meu...plangeam.
Eu care nu plangeam cand cadeam sau visam urat,plang din cauza unui dobitoc. Involuntar,ma gandeam la toate momentele mele frumoase cu dobitocul ala si am inceput sa suspin si sa plang mai tare. Hope a observat asta si m-a luat in brate. Ea nu realiza cum ma simt. De fapt,nici eu nu stiu cum ma simt. Ranita,tradata,furioasa?In mine se desfasura o furtuna de sentimente si singura victima eram eu..
-Hey,o sa fim ok!Nu trebuie sa plangi.
Am aprobat si am imbratisat-o mai strans. Ma bucur ca o am langa mine.
Un telefon suna si am realizat ca nu e al meu. Hope raspunde si se poate citi pe fata ei o urma de tristete.
-Anne,eu trebuie sa plec sa vorbesc cu parintii mei. Cica au o veste mare. Te descurci singura?
-Da,pa!
Dupa ce a plecat Hope,am ales sa ma duc sa ma schimb si sa ies la o plimbare. Mi-am luat cheile si telefonul si am iesit afara. La capatul strazii am vazut un cap blond si crezand ca e Niall m-am intors si am pornit spre partea opusa. Imi aud numele,si cand sa ma intorc sa ii dau un pumn in gura lui Niall,ma trezesc ca il dobor pe Luke.
-Animalo!il aud spunand.
-Scuze,am crezut ca esti altcineva...
-Pai crede-ma ca si ala sau aia te-ar fi numit animala. Ce faci?
-Am iesit la o plimbare ,tu?
-Am fost pana la scoala sa imi iau ceva din dulap. Esti ok?
-Pai?
-Pai ai ochii rosii si fata umflata. Arati ca un peste balon cu picioare. Ce ai patit?am ras la afirmatia lui.
-Ah,asta,am cazut..
-Da ,te cred.Hai!
-Unde?
-La mine ca sa iti dau inghetata si sa ne uitam la un film.
-Okeey...
Ajungem acasa la Luke,si acesta deschide usa.Cum intru inauntru,Dylan vine si ma strange intr-o imbratisare stransa.
-Anne,ai venit.
-Dap,ce faci?
-Ma uit la desene.Hai si tu.
-Dylan ,sa stii ca Anne nu vizioneaza desene.Noi suntem liceeni.
-Ba sa stii ca vreau.La ce ne uitam.
-SpongeBob!raspunde Dylan.
-SPONGEBOOOOB.il aud pe Luke spunand asta si nu mai il vad trecand pe langa mine si Dylan ca o furtuna.
-Vezi Dylan, "liceean".
-Mai taci.il aud pe Luke spunand asta neluandu-si ochii de la T.V.

Toata ziua am petrecut-o cu ei si ne-am distrat atat de tare.Luke a vrut sa demonstreze ca stie sa fac parckour si cand a vrut sa sara de pe balcon a cazut pe spate.Saracul.
Am ajuns acasa si planuiam sa o sun pe Hope ,dar aud niste voci nefamiliare din bucatarie .Cand intru,vad familia mea,cu alta familie si cu Hope.
-In sfarsit ai ajuns. Unde ai fost?ma intreaba matusa mea.
-In vecini.
-Ah ce uituca sunt..Anne,acestia sunt parintii lui Hope.
-Buna seara.spun eu.
-Deci Anne,ai iubit?
Presimt ca va fi o seara lunga.

Gataaa.Poate mai postez maine,deoarece nu cred ca merg la scoala si am timp liber.Nu uitati sa comentati cu cea mai amuzanta faza.
Kisses.