Inna Solis: Aleg să fiu fericită

Nu mă face să greșesc din nou

Inna

Au mai trecut trei luni iar de aceasta data ,Steven a fost mereu langa mine. Barbatul meu,pentru ca asa il numesc de cand am acceptat,ma face mai fericita ca niciodata. Da,am acceptat! Era si normal! Am spus din toata inima ca vreau sa îi fiu sotie si nu am regretat .
Fify are trei luni si jumatate de sarcina,nu a aflat inca sexul copilului dar o alta veste buna ne-a facut ziua frumoasa. Ea împreuna cu Jon s-au mutat peste drum. Acum suntem trei familii fericite pe aceasta strada. N-am uitat de Stephan care ne viziteaza uneori insa doar pentru a sta cu Markus. Vestea nunții mele,neputand-o accepta nici astazi. Roxanne a ramas si ea insarcinata intr-o luna si se pare ca ne vom umple de bebelusi. Eu? Nu! Poate ca am acceptat devreme sa ma marit dar nu mi-am pierdut mintile chiar atat de tare! Singura care sta la cativa km distanta este Georgina,dar nu uita sa ne viziteze nici ea! Mai sunt doua luni pana la nunta iar Steven se agita deja mult prea tare!

- Iubita mea! Te rog,doar puțin..
- Am facut dragoste deja de trei ori astăzi !
- Și o sa mai facem! Îmi place să ma iubesc cu tine !
- Steven! Daca incerci sa facem un copil,nu te agita! Iau pastile asa ca poti sa ma iubești cât vrei tu că nu se va întâmpla!
- Inna,tu vrei măcar să avem copii?mă întreabă șoptind și pot să-i aud o urmă de regret în glas.
- Normal că vreau! Dar nu simt că este momentul! Sunt ocupată până peste cap de când am acceptat noul job. Și am facut-o ca sa fiu aici,în Los Angeles. Altfel,eram mereu pe drumuri si tare imi era ca ne răcim. Am acceptat sa îți fiu soție pentru ca te iubesc si pentru ca vreau o familie cu tine!
- Iar aveti discuția asta?ne întrerupe Rox si pot sa spun ca deja ne-am obișnuit.
- Discutam cu soția mea! Poți să ne lași?
- Hââm..nu! Vreau căpșuni! Markus nu este acasă! Afara plouă!
- Nu înțeleg unde bați !

Încep să râd când îmi dau seama că tocmai îl trimite după căpșuni la ora asta!

- Oh,aici erați! Voi nu știți să încuiați ușa de la intrare? Sau poarta!strigă Fify intrând în cameră si asezandu-se repede pe fotoliu.
- Nu-mi spune ca si tu vrei capsuni!ofteaza Steven spre amuzamentul nostru.
- Nu! Eu vreau tartă de vișine si struguri cu frișcă!
- Iubito,salvează-mă!ma roaga Steven sarutandu-ma in mod repetat .
- Si mai voiai sa fiu si eu insarcinata! Daca te trimiteam dupa ciocolata?
- Chiar si-așa ma trimiti dupa ciocolata!
Și arunc cu o pernă după el ,râzând ,cand vad ca se ridica si pleaca la cumparaturi la rugamințile fetelor.
Rămânând doar noi trei,incep sa le intreb tot felul de lucruri despre sarcina si spre mirarea mea,totul pare atat de frumos.

- ..iar Jon este de trei ori mai atent cu mine! Inna,ma asculti?
- Poftim? Ah,sigur! Mă gandeam doar ca Steven isi doreste mult copii dar noi nici nu am facut nunta si nici macar cu ideea de soție nu m-am acomodat.
- Nici noi nu am facut nunta dar nu ne opreste sa ne iubim! Iar copilul este o fericire atat de mare!
- Ți minte cand era sa ramai insarcinata cu Stephan? Sau cel putin asa ai crezut.mă întreabă Rox mâncând o portocală. Doamne,cat a mancat femeia asta de o luna încoace!
- Ala era Aiden! Cu Stephan doar am crezut..
- Nu mai conteaza asta! Atunci ai crezut ca viata ta se termina daca ai fi avut un copil. Și erai tare speriata. Poate deasta nu vrei acum.
Stephan:

O alta seara in care imi bat capul cu problema vietii mele. Inna! A trecut atat de mult timp de cand nu am mai avut-o a mea,de cand nu i-am mai simțit gustul,de cand nu i-am mai alintat sânii si de cand nu am mai strigat-o iubito. Îmi lipsește ,recunosc. N-as fi crezut vreodata! Locuiam cu ea,stateam cu ea si totusi nu imi dadeam seama ca o iubesc! De la incidentul din baie de Craciun îi trimit zilnic flori la birou ,poate ma va ierta. Nu mi-a zis niciodata nimic de ele,nu mi-a raspuns,nici " multumesc" nici "du-te dracu" si stiu ca asta inseamna ca este indiferenta la gesturile mele. Chiar si cand am aflat ca se va marita cu Steven i-am trimis flori,chiar si ciocolata. Si un bilet in care o felicitam si sincer,ma linisteste sa o stiu fericita. Niciodata nu coboară sa ma salute cand vin in casa ei sa-l vad pe Markus. Mereu sta in dormitor,alteori face duș sau nu este acasa. O singura data cand am fost,fara sa stiu ,ea era singura acasa. Și dormea. Goala si linistita cum o vedeam candva doar eu. Am urcat atunci pana in dormitor si am privit-o cateva minute cum doarme. Avea doar un cearceaf pe ea care îi dezgolea un sân și un picior . N-am indraznit sa mai stau sau sa o trezesc. I-am sarutat sfârcul fierbinte încet iar pielea i s-a facut de gaina. Am sarutat si buzele intre-deschise apoi am plecat de frica sa nu se trezeasca sau sa ajunga cineva acasa. Au trecut doua saptamani de atunci si nu am apucat sa o revad însa, îi simt si acum gustul dulce al pielii .

- Eu merg dupa Steven sa il ajut,stati aici si aveti grija!
- Inna,sa iei și niște eclere!

Ies din casa tulburat de amintiri si vreau sa fac o plimbare dar parca destinul vrand sa-mi joace feste ,mi-o da in cale fix pe ea! Ieșim amandoi deodata ,fiecare din curtea lui si ne uitam unul la altul pierduti. Poarta o geaca de piele neagra ce îi scoate bustul in evidenta si blugii strimti de pe ea ma fac sa imi aduc aminte ce femeie am avut langa mine!

- Inna..
- Buna Stephan!

Numele meu spus de pe buzele ei imi rasuna in tot capul si simt ca ma pierd cu firea. Ma apropi de ea la doar cativa centimetri si nu indraznesc sa spun prea multe.

- Nu te-am mai vazut de mult..
- Esti sigur? Cam cat de mult sa fie? Poate..doua saptamani?

Nu se poate! A simtit cand am fost la ea si totusi nu a spus nimic ,ma lasat sa continui si acum regret ca nu am ramas.

- Deci tu nu..
- Nu dormeam! Defapt o faceam dar am simtit cand ai deschis usa si parfumul te-a dat de gol.
- Si m-ai lasat totusi sa te ating!
- Așa ai facut?se aude vocea barbatului ce tocmai a aparut langa noi nu tocmai fericit.
- Steven..