Life is a difficult exam ( a Harry Styles and Niall Horan fanfiction) Part 2

CAPITOLUL 48

Daniel şi bărbatul de lângă el au sărit pe individ, legându-i mâinile, picioarele şi gura. Daniel mi-a dezlegat mâinile. Mi-am tras imediat pantalonii pe mine, fiindu-mi frig...

-Vă mulțumesc mult că m-ați salvat! am spus

-Cu plăcere! Data viitoare fii mai atentă! mi-a spus Daniel.

-Am să fiu...Daniel, ce făceai aici, la orele astea? l-am întrebat, încruntându-mă în semn de confuzie

-Poveste lungă... Tu eşti teafără?

-Da, sunt...

-Eşti foarte teafără, pot s-o zic după cât îți sângerează nasul... a spus Daniel pe un ton sarcastic

-Cum rămâne cu Niall? El este în pericol, am zis eu.

-Nu-ți face griji în legătută cu el. Se descurcă.

Eu nu eram aşa de convinsă, şi aveam senzația că Daniel tot avea ceva cu Niall...

Am ieşit cu Daniel şi cu "partenerul" lui din clădirea veche, lăsându-l pe golan legat acolo.

-Unde mergem? am întrebat

-Acasă la Niall. a zis Daniel calm

Nu era o idee bună să merg acasă, pentru că părinții mei ar fi făcut un scandal imens din faptul că era cât pe ce să fiu agresată... Nu aveam energia necesară să-i mint în legătură cu sângele din nas, aşa că am acceptat să mă duc cu Daniel.

Când am ajuns în fața casei lui Niall, Daniel şi bărbatul de lângă el s-au îmbrățişat, apoi s-au pupat şi şi-au luat "La revevdere". Când a plecat bărbatul, m-am uitat într-un mod ciudat la Daniel.

-Sunt homosexual, în caz că ai întrebări... a spus acesta oftând

- E în regulă... am spus, neştiind ce altceva puteam să zic.

Asta m-a uimit puțin, dar presupun că toți oamenii se schimbă...

-Dar de unde ştii casa lui Niall? l-am întrebat.

-Mi-a trimis adresa prin mesaj...

-Am înțeles... am zis

Stăteam în fața casei lui Niall de câteva minute bune. Neavând cheile, n-am putut sa intrăm înăuntru la căldură... Apoi, le-am trimis mesaj la părinți că voi sta acasă la Niall. Nu-mi păsa dacă aveau sa obiecteze, nu vroiam acasă, nu după incidentele din seara asta.

Apoi, i-am trimis mesaj lui Niall, întrebându-l unde se află. După câteva minute, mi-a răspuns că vine în zece minute.

Stăteam cu Daniel, între noi lăsându-se o linişte ciudată...

Cele zece minute care au trecut s-au simțit ca anii, apoi Niall a venit către noi, gâfâind.

-Mulțumesc mult! i-a zis Niall lui Daniel

-Pentru nimic! a zis acesta

-Sincer, dacă nu primeam mesajul la timp, nu ştiu cum am fi reuşit! i-a zis Niall din nou

-Tot ce trebuie să faceți acum este plângere! Şi să ne bucurăm că Diana a scăpat!

-Nu fac plângere! am zis

-De ce? a întrebat Niall nedumerit, sprâncenele unindu-i-se într-o linie dreaptă

-Pentru că e o bătaie de cap...

-Tu nici nu realizezi gravitatea problemei... a zis Niall, dându-şi ochii peste cap

-Nu fac plangere! am ripostat eu