Halloween in intuneric.

85 3 4
                                    


In sfarsit, seara mult asteptata, inca este dimineata dar, va trece repede. Si totusi, stau  in pat fara sa vreau sa ma ridic, Kira e la fel de puturos, se pare ca si el doarme pe o asa vreme. Ploaia are o melodie cu un singur ritm, monoto dar, poate uni cerul si pamantul. Incerc sa imi gasesc telefonul prin sternut, mereu il pierd in pat. 14?!!! Cand a trecut timpul? Cred ca mesajul de la Rain m-a entuziasmat prea tare dar, ar fi genial sa merg. As progresa in design si as vizita o groaza de locuri minunate. Mai am timp sa ma decid, anul este abea pe final,  mai este timp pana in vara. Petrecerea incepe la 8 diseara, este timpul sa ne pregatim.

"SMS" O fi de la Maya " Hey Soni, am vazut pe facebook ca se organizeaza petrecerea de halloween, si am vazut ca si facultatea voastra vine, ai vrea sa vii cu mine?" Era Milan, fostul si, primul meu prieten. Nu am mai tinut legatura pentru ca era nesanatos pentru noi. Tipic lui sa imi dea un asa mesaj. In mod clar nu voiam sa merg cu el. " Buna, merg cu Maya la petrecere si cu un coleg, dar ne vedem pe acolo." Ceva in mine tocmai s-a rascolit. Chiar si dupa atata timp. Poate reusesc sa ma vad cu Maya mai devreme sa imi cresc putin moralul.  Ultima data Rain a stat cu mine, dupa despartire. Durea puternic. Imi amintesc si acum cand statea cu mine pe covor, cu berea de ghimbir si zmeura in mana si, ne uitam in gol. Pentru prima data am simtit cum este sa te doara sufletul. Ma agita ingrozitor sa fiu tratata ca un copil si, apoi sa mi se reproseze ca nu il sustin. Relatia devenise una toxica, amandoi stiam ce ne doare pe fiecare si ne tot apasam pe butoane. Chiar daca involuntar, nu stiam atunci sa ne gasim echilibrul si sa ne gestionam pornirile, sa comunicam. Si totusi, il voiam inapoi, atat de dor imi era. In sufletul meu stiam ca daca ne impacam, lupta o sa continue, si poate ar fi meritat intr-un final, ma gandeam. Dar in momentul acela, eram prea ranita sa pot sa gandesc si sa actionez echilibrat si limpede. I-am spus nu, atunci el, si-a facut alta relatie dar, tot continuam sa ne vedem, fara sa il las sa ma atinga. Imi era dor de atingerile lui, imi era dor sa ma simt  frumoasa langa el si in pat cu el. Cu toate ca, pentru el,  cariera era pe primul loc. Incercam sa il inteleg dar, era bulversat, nu stia cum sa isi organizeze timpul. Nu am mai putut, nu eram suficient de puternica sa ma impun si durea prea tare sa mai raman, a fost frumos dar, a trecut. Acum, ochii imi ard de la lacrimile ce asteapta sa curga. La inceput, a incercat sa ma impace. Nu am cedat, apoi nu a mai incercat nimic, nu a mai  venit la mine, nu a zis hai jos sa vorbim ca am ajuns. Nu a mai incercat nimic. Era randul lui sa faca ceva, sa simt ca sunt linistita daca ma intorc. Aveam caractere puternice si orgolioase amandoi, rar cedam, si cand se intampla, era prea tarziu. Mi -am zis atunci, sa am rabdare cu mine, sa imi dau timp sa ma refac, adica sa imi arat iubire mie prima data, pentru a putea iubi iar pe cineva, oricat ar dura. Pentru ca o persoana ranita, este o persoana egoista.  Acum iubesc, iubesc atat de tare si viu o alta persoana cum nu credeam ca o sa pot. Nici nu stiam cum este.  Mi am dat seama ca iubirea fata de Milan era ca cea pentru un tata ce isi proteja mereu fiica, nu de asta aveam nevoie, aveam  nevoie de o persoana cu care sa ma sfatuiesc, sa iau decizii, sa ma simt importanta, apreciata si sa evoluam. Pe fundal canta NANA-A little pain, nu imi vine sa ma ridic de aici dar, am stat ceva daca playlist-ul meu a ajuns la ea. 17:30! Nu este posibil asa ceva. In doua ore trebuie sa plec si eu sunt in pijamale. Noroc ca mi-am facut aseara baie pe cap si m-am epilat. 

Ok, sunt gata, costumul arata bine pe mine, parul meu mov se asorteaza perfect cu costumul de inger negru, sa nu mai spun de ochi, machiajul creepy este perfect, traiasca aracetul. Daca nu as stii ca este make up, as zice ca tocmai am iesit din lupta vietii mele, in mall in timpul reducerilor!  Oare a mai ramas ceva... "Suna telefonul".

-Da Maya!

-Am ajuns, coboara sa mergem la petrecereee!

-Acum! Pa! Am sa ma simt bine, pana la urma vine si Riki, sper.

Kinki innocenceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum