8.Nevermind

417 29 3
                                    

Uneori as prefera sa pot sa imi tin gura inchisa, anul acesta a fost orobil, vacanta de craciun a venit si ea, ranile din suflet au ramas aceleasi, absenta lui Ted era foarte dureroasa, vanataile de pe corpul meu nu au disparut in intregime, unele noi fiind facute de toate persoanele care ma invinovateau de tot si de toate.

Scorpius a plecat de o luna de la scoala, fiind plecat cu tatal sau Draco in Transilvanya ca sa isi viziteze o matusa pe nume Agata, de cand acesta a plecat, toata lumea a inceput sa se ia de mine, datorita faptului ca sunt asa cum sunt, si mai ales pentru cuvintele spuse lui Scorpius.

Albus este singurul care a ramas sa ma apere, deasemenea si Louis  si celelalte neamuri ...Am ajuns sa am nevoie ca cineva sa imi ia apararea, am ajuns sa am nevoie de ajutor ... ce am ajuns.

Era dimineata, soarele stralucea in camera, nu mai stralucise asa de foate mult timp ... m-am ridicat din pat si m-am pregatit usor pentru tot ceea ce urma, o noua zi de lupte cu persoanele din jur.

Am iesit afara din dormitorul cercetasilor, dar inca nu primisem nimic in cap, nici pacar o galeata de apa. Am mers in sala de mese, pana acolo toata lumea salutandu-ma politicos ... oare era ziua cand venea tata la scoala? sau de ce se purtau toti asa de frumos cu mine?

M-am asezat la masa langa Albus si Louis, acolo toata lumea zambea ... brusc niste maini mi-au astupat ochii, iar o voce suava mi-a sioptit la ureche... "Cine ii?".

-Scorpius ... am spus eu intorcandu-ma in spate, luandu-l in brate.

Intradevar era el, doar ca dumnezeule, arata asa de bine, imbracat in uriforma cea noua, freza parea diferita, inclusiv pielea era mai catifelata. Un miros dulce il urmarea prin toata incaperea... am putut observa ca o mana o tinea la spate ... se lovise?

-Ce ai patit la mana? am spus eu incercand sa ii ating bratul.

-Este pentru tine ... spuse acesta aratandu-mi o punga de culoarea rosie, era una pentru cadouri.

M-am uitat in punga acolo unde am observat o cutie de lemn, un lemn negru...

Am deschis cutia iar in interiorul ei era un lantisor, care continea un S si un A, legate de o inimioara.

-Ce frumos este ... am spus eu luandu-l in brate.

-Stiam ca nu m-ai uitat ... spuse acesta imbratisandu-ma.

-Imi pare rau .. am spus eu incepand sa plang.

-De ce plangi? spuse acesta luandu-mi parul la o parte de pe fata ...

-Pentru ca nu te-am crezut .... atunci totul a devenit negru in fata ochilor mei, o oboseala m-a acaparat, iar din tot ceea ce am mai inteles, era tipatul lui Scorpius la descoperirea vanatailor de pe fruntea si corpul meu.

Cand m-am trezit eram in camera unde doamna infirmiera statea si nota ceva pe caietelul ei cel rosu, Scorpius era langa mine tinandu-ma de mana, sarutandu-ma pe obraz cand am deschis ochii ... Albus era si el acolo, zambind placut in momentul cand m-am trezit.

-Aveti multe de vorbit ... spuse Albus retragandu-se din discutie ...

-Multumesc, am spus eu uitandu-ma la Scorpius.

-Imi pare rau, imi pare rau ca nu am fost alaturi de tine ... tot timpul asta cat am fost in Romania m-am gandit la tine, si la tot ceea ce ti-am facut, imi pare rau, a fost greu pentru mine sa stau o luna departe de tine si de mirosul tau dulce care ma atrage, a fost greu ... crede-ma. Nu am putut sa imi scot din minte lacrimile tale, imi pare rau, dar nu stiu ce s-a intamplat cu mine, cum am ajuns asa ... am devenit un monstru, nu am vrut sa te ranesc ...

Lacrimile au inceput sa curga pe obrazul lui Scorpius, atunci eu m-am ridicat usor din pat, sarutandu-l cum nu o mai facusem niciodata.

-Sa nu mai pleci niciodata de langa mine ... am spus eu uitandu-ma in ochii lui.

The next generation (Harry Potter) The Witch, the vampire and the werewolf.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum