Capitolul II

718 66 2
                                    

E din ce in ce mai grea ziua asta!

Serios, sa stai o zi la liceu din perspectiva mea e ca si cum te-ai lupta cu morile de vant. Mai am 2 ore si scap,dar simt ca o sa clachez. Imi trantesc extenuata usa dulapului , simt in spatele meu o prezenta.

-Lasa-ma Ade! N-am chef de povestile tale de dragoste, sti doar ce cred eu despre dragoste,"Dragostea adevarata nu exista".

-Interesant...ii aud vocea lui Gaby. Deci el era, nu Ade, m-am facut de cacao.

Am incercat sa ma prefac ca nu l-am auzit si mi-am continuat drumul.
Trantesc ghiozdanul pe scaun si imi scot cartea de romana. Îgh! 2 ore cu nebuna Caterpilare! Iar o sa boceasca 3 sferturi din clasa.
Imi deschid caietul si incep sa-mi invat, dar se pare ca avem un suplinitor...opa! Deja mi-e mila de el... ultima data cand am avut un suplinitor si-a dst de tot demisia din invatamant, si s-a angajat ca director de revista.
Privesc curioasa la profesor, care intra cu un tip blond, cu ochi caprui,luat de ureche.
Toata clasa a inceput sa susoteasca, dar profu facusi liniste.
-Domnule Thomson, incepu el aparent calm, spune-mi te rog, ce cautai in cancelarie?!striga la el spre final.
Liniste...linistea se asternu peste clasa, singurul lucru care se mai auzea era ecoul vocii dure a suplinitorului.
Acesta vazand ca nu primeste nici un raspuns, ii da drumul si in impinse catre singura banca libera,langa mine. Oh God Dammit!
S
-

a asezat cu un zâmbet strengar pe moaca. Cede ca are cine stie ce efect asupra mea, dar nu.

-Deci, scupeteo, cum te cheama?incepe oe un ton măgulitor.
-Oh! Scumpule, nici nu te-am observat! Tu tre' s-o cunosti pe sora mea, esti prea de tot pentru mine!si cu asta i-am dat rekt-ul vietii.
S-a apucat sa scrie pe o foaie niste cifre si-mi intinde fituica spunând:
-Imi placi, asta-i numarul meu, apropo eu sunt Ryan! Te pup pa pa, ca s-a sunat, si cu asta a disparut, dupa anuntul profesorului ca nu se mai face ultima ora.
Mi-am strans cu incetinitorul catrafusele si mi-am aruncat rucsacul pe un umar, in timp cea chinuiam sa-i trec numarul in agenda. Ma indrept catre dulapul meu si imi iau skateboard-ul si-mi las cartile.
*
Intru in casa inca cu telefonul in mana, dar dispare subit.
Adeline imi umbla pe telefon chiar in fata mea.
Imi trantesc geanta pe hol si ma duc dupa ea care acum a intrat in camera ei.
Se tranteste pe pat, chinuindu-se sa-mi intre in agenda, iar eu sar peste ea si incerc sa-l iau dar isi lungeste mana si il fereste de mine.
-OPA! Cine e Ryan?spune ea cand descupera noul nume.
-Un nou coleg care se dadea la mine si mi-a scris numarul lui pe o foaie care mi-a dat-o, si cu asta incerc sa-mi recuperez telefonul, dar fara rezultat.
-Aham! Si vrei sa te si cred?ma intreaba ea ironic.
-Daa! Chiar asta vreau!am tipat la ea exasperata.
-Adeline! Inceteaza! Da-mi telefonul!
-Nu , pana nu imi spui cine este Ryan!
-Frate! E un coleg, e a zecea oara cand iti spun!
-Iar eu nu te cred!
Profit de momentul de momentul de neatentie, si-mi recuperez telefonul, fugind spre camera mea, in drum luandu-mi geanta.
Intru in camera mea vopsita in alb si negru. Imi deschid sifonierul si observ ca am numai porcarii in dulap. Imi iau cardul de credit, unde am strans ceva bani.
Imi pun intr-un rucsac sport alb-begru, pe care scrie "Me And Me", portofelul , telefonul cheile de la casa si de la motorul meu si ma indrept spre usa alba decorata cu flori si briz-brizuti fostforescente ai bat, stigand:
-Ade, tu,5minute, in garaj, cumparaturi!
Primesc rapid raspunsul ei printr-o busituta de la cazatura ei din patul pe cate nu inteleg de ce l-a vrut sa fie la etaj, iar dedesupt ca aiba spatiu de depozitat catrafuse.
Intru in garaj si ma duc in spate, unde sunt cele doua mutoate ale noastre:
Unul negru, al meu, cu stickere albe, cu niste flori pe el, iar unul alb, al lui Ade, cu exact acelasi model numai ca pe negru.
Ii aud tocurile si-mi dau seama ca e gata. Urc pe motor si pornesc, iar ea o ia dupa mine.
*
-Uite ce bine ti-ar sta cu asta!exclama Sor-mea cu o rochie din paiete roz.
Incerc s-o ignor si ma duc la raionul meu preferat. Raionul de baieti. Imi aleg un hanorac negru, cu un poker face pe el si-mi iau o caciula gri cu scrisul #Selfie pe ea.
-Esti culmea! O rochie nu-ti iei!imi spune ea frustrata cu un brat de haine in mana.
Imi dau ochi peste cap, dar raman cu ochii fixati pe un baiat cu un hanotac albastru galaxic si o pereche de jeansi negri si par saten.
-Alloo! Mai esti pe Pamant?!imi pocneste Ade in fata.
-Mda... hai sa le platim. Spun si merg catre casa. Adeline era in spatele meu si ma tot stresa cu intrebari.
-Taci si doar hai sa le platim!ridic tomul la ea si ea pune bot, dar isi mareste ochii speriată parca de fantome si da afirmativ din cap.
Platim totul si plecam fiecare cu cate 2 pungi. Imi trag gluga pe cap si o iau spre iesire, dar ca de obicei nu am norocul cuvenit si ma izbesc chiar de Gaby, de cine incercam sa fug si scap sacosele imprastiind toate hainele. Ne aplecăm amandoi sa le strângem, iar eu ii spun usor:
-Amm, scuze... si imi iau repede pungile, iar el imi trage gluga cand ma ridic. Il privesc rapid in ochi, iar el se crispeaza , far eu doar o prind pe Ade din urma si imi pun gluga pe cap.
-Hai pana la baie, imi spune Blonda de langa mine.
Ne indreptam spre baie, iar cand intram era gol. Ma intoarce cu fata spre oglinda, iar eu ma ingrozesc.
Aveam ochii rosii-sangerii, iar coltii amenintau sa-mi iasa.
M-am spalat pe fata si mi-am revenit.
-Ochii ii aveai roz cand ai tipat la mine in magazin, iar cand l-ai privit in ochi s-au inrosit si ai tai si ai lui, dar ai fugit, iar din cauza asta aproape ai declansat transformarea intr-un mall. Sti ce inseamna asta?!imi povesteste Ade usor speriata.
-Te rog n-o spune! Ma milogesc eu de ea.
-Dar tu nu l-ai privit niciodata in ochi?
-Nu! De fiecare data nici nu apucam sa reactionez ca eram tinta glumelor lui.
-Dar dunteti SuFLETE PERECHE!
OH SHIT! A spus-o...

Lupoaica Ascunsa IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum