-Iubita mea, vezi in ce hal am ajuns din cauza ta? Am ajuns un betiv nenorocit. Stau cu o sticla de alcool in mana si ma gandesc la tine ... Esti peste tot in capul meu, dar mai ales in inima mea.
Sunt in acelasi loc in care te duceam mereu cand vroiai sa vezi stelele sau splendidul oras, care candva ma vrajea si pe mine cu frumusetea sa, dar acum mi se pare ca oricare altul ... Si toate astea de cand ai plecat.
Oare eram o persoana chiar asa de monotona, incat tu sa fi fost curcubeul din viata mea?
Draga mea Erica, de ce esti atat de egoista, hmm? De ce nu m-ai eliberat? Iti place sa ma vezi cum plang dupa tine? Cum cersesc pentru iubirea ta?
Dar stii ceva? M-am hotarat ... Vin la tine!
"Harry, iubitule, eu te-am eliberat, doar ca tu nu vrei sa-mi dai drumul. Te rog, nu face ceva gresit. Nu vreau sa vad viata scurgandu-se din tine. Te iubesc prea mult."
Hei. Stiu, stiu, capitolul e nereusit si-mi pare rau de tot. Am vrut sa postez si ieri, dar am trecut pe la bucatarie si am ajuns cu o mana beteaga:))). Eh... Inca va astept parerile, my lovers. Kisses :*!
