Dar ce să vezi.. Mă uit în stânga ,în dreapta să văd cine m-a strigat ,însă nu vad pe nimeni.Mi se pare că totul a fost o farsă a căpşorului meu foarte amuzant. Uimtã , încă mă uit în acea direcţie,de unde mi s-a părut că am auzit acel strigãt ,dar o voce foarte rece mă aduce cu picoarele pe pământ,făcându-mă să ies din acea stare.
-Doriţi sau nu să comandaţi ceva?Sunt o groază de oameni în spatele dumneavoastră care aşteaptă.
-Da,da..Mă scuzaţi!2 Meniuri Smart .
-Poftiţi comandă.
-Mulţumesc!
În urmă cu 15 minute,din perspectiva autorului:
Ashley stătea la masă liniştită ,jucandus-se pe telefon în timp ce un băiat înalt,brunet cu ochii căprui se aşează la masă ei.
-Bună,scuză-mă că te deranjez.Am văzut că erai cu fata aceea mai devreme şi eram curios să ştiu cum o cheamă.
-Mm..Bună..mm..da.. Alison,Alison se numeşte.
-Îţi mulţumesc!Îţi pot cere o mică favoare?o întreabă cu o voce inocentã şi o privire rugătoare.
-Mm..Înainte nu crezi că ar trebui să ştiu şi eu cu cine vorbesc ? întreabă Ashley parşivă.
-Desigur,scuză-mă,sunt aşa curios ,încât am uitat să mă prezint. Austin,încântat!
-Ashley,de asemenea!Şi spune-mi ce favoare doreşti să-ţi fac?
-Ai putea să-mi dai numărul de telefon,facebook-ul sau ID-ul prietenei tale?
-Mm..M-ar omorî ,îi spune Ashley gânditoare lui Austin în timp ce zâmbetul ce îl avea pe faţă începe să-i dispară,dar poftim.
Îi întinde o foiţa mică de hârtie pe care era scris facebook-ul lui Alison şi numărul de telefon.Austin surprins ,deschide repede foiţa,se uită nedumerit la Ashley,iar apoi un zâmbet ştrengăresc îi apare pe chip.
-Mulţumesc,îţi rămân dator.
-Sper.rosteşte Ashley în timp ce un chicot mic îi scapă printre buze.Şi în caz că mai ai nevoie de ceva ţi-am notat şi numărul meu acolo.
-Păi atunci uite aici ai şi numărul meu de telefon.
Austin se ridică de la masă şi se îndreaptă spre grupul lui de prieteni ,dar când trece pe lângă KFC aruncă o privire curioasă spre coadă lungă şi spre surprinderea lui o vede pe Alison care era la casă.Stă câteva clipe să se gândească dacă să se ducă sau nu la ea,iar în cele din urmă se hotărăşte s-o strige.Observă că s-a intorsc şi se uită curioasă ,dar nu mai apucă să spună nimic ,deoarece prietenii lui au venit după el şi au plecat împreună.
Din perspectiva lui Alison:
Iau tavă,îmi fac loc printre oamenii ce stăteau nerăbdători la coadă şi mă îndrept la masă la care probabil Ashley mă aştepta înfometată.Grăbesc pasul,deoarece nu voiam s-o fac pe bună mea prietenă să mă aştepte şi mai mult.În cele din urmă ajung la masă,pun tavă pe această şi mă uit la Ashlei zâmbind în semn de "iartă-mă".
-Nu-i nimic.îmi spune în timp ce râdea de expresia mea rugătoare.
Îi urez poftă bună ,ia apoi amândouă începem să mâncăm repede ,din cauza foamei pe care o aveam.
-Mă gândeam.. nu cumva ai vrea să dormi în seară asta la mine?Mai ales că de acum e vacanţă de vara şi mâine nu mai stăm cu grijă că nu ne trezim să mergem la şcoală.Plus că părinţii mei au nu ştiu ce întâlnire de afaceri în seara asta şi este în afară oraşului.îmi spune Ashley în timp ce face acei ochi de căţeluşi ,cărora nu le pot rezista.
