Capitolul 3

95 4 3
                                    

     În faţă mea era băiatul cu pizza însoţit de încă doi băieţi.La vederea celor trei un mic zâmbet îmi scapă printre buze,deoarece nu m-aş fi  gândit niciodată că băiatul de la pizza să umble cu bodyguarzi după el.Mă aplec spre măsuţă de lângă uşa să iau banii ,iar când îi ridic si întind  mâna  sa ii dau tipul îşi ia cutiile din faţă şi îi observ chipul.Privirea îmi este aţintită asupra lui ,analizându-l din cap până în picioare.Da,el era.Era chiar baiatul de la mall cu care am avut acel mic accident.Scap banii din mâna din cauza şocului , mă înroşesc toată la faţă ,încep să tremur şi nu mai apuc să gândesc nimic ,deoarece o luasem la goana ,îndreptându-mă spre bucătărie unde erau fetele.Alergăm şocată,deoarece nu mi-ar fi  trecut niciodată prin cap că tipul cu pizza era el… Mii de întrebări încep îmi străpungă  gândurile ,cum a ajuns el aici,cine sunt acei băieţi,ce caută aici?Strigătul lui Ashley mă scoate din această tranşă în care mă aflăm şi mă face să-mi dau seama cât de pierdută eram în gândurile mele şi cât de fricoasă pot fi.Fetele mă iau de mâna şi mă duc spre uşa unde se aflau cei trei,probabil uimiţi sau amuzaţi de reacţia mea.Încer să le conving că nu vreau să merg,însă în zadar,deja eram în faţă uşii uitându-mă ruşinată la cei trei băieţii ce stăteau în faţă mea.

        Din perspective lui  Ashley:

        A reacţionat cât se poate de binişor.Acum să văd cât de urat va face când va află că eu sunt capul tuturor răutăţilor,sper doar să nu mă omoare.Neaa, e Alison ,nu ar fi în stare de aşa ceva, gândesc eu în timp ce încerc să-mi abţin râsul isteric ce încearcă să-şi facă apariţia.Împreună cu Emma am luat-o pe Alison spre uşa unde se află Austin. Tremură toată,puteam să simt acest lucru şi se vedea că îi era teamă şi ruşine ,deoarece era toată roşie şi evita să se uite în ochii nostri.Ajungem la uşa ,iar de aici totul ia o întorsătură cam naşpa pentru mine.

-Haideţi intraţi,spun eu în timp ce le fac semn spre sufrageria spaţioasă a casei mele.

-Mulţumim mult pentru invitaţie Ashley,chiar ne plictiseam .

-Cu plăcere,nu mai apuc să spun ceva deoarece privirea ascuţită şi pătrunzătoare a lui Alison deja mă făcea să mă simt groaznic şi că urmează o ceartă.

Austin cu cei doi prieteni intră în sufragerie,punând cutiile pe masă şi aşezându-se pe canapea.

-Ashley ce a fost în capul tău? Cum ai putut să-mi faci una că asta?credeam că suntem prietene..

-Haide ,Alison nu te supără aşa..Am făcut-o spre binele tău,eşti prea timidă şi trebuie să înveţi să treci peste problema asta ,iar eu asta încerc să te ajut.Nu aş încerca niciodată să-ţi fac rău.În plus uită-te la el e chiar frumos,iar tu nu ai avut niciun prieten până acum şi ai aproape 18 ani!..

-Emma şi tu eşti implicate în treaba asta?

-Alison îţi pot spune că nu prea am legătură cu ce se întâmplă,dar sinceră să fiu de dată asta sunt de partea lui Ashley,are dreptate..Ai  17 ani şi trebuie să treci peste .

-Haideţi în sufragerie că sunt singuri şi nu e frumos din partea mea că şi gazdă.spun eu incercand sa schimb subiectul .

        Alison nu mai spune nimic însă se vede pe faţă ei că era supărată .Chiar nu vreau să mă cert cu ea este cea mai bună prietenă a mea ,îmi este că o sora şi nu ştiu ce m-aş face fără ea.Se mai uită o dată tristă spre sufragerie ,iar apoi ne îndreptăm toate spre ea.

        Din perspective lui Alison:

        Nu pot să cred că Ashley şi Emma mi-au făcut una că asta,nu le-aş fi crezut în stare,însă se pare că m-am înşelat.Toate cuvintele spuse de Ashley m-au făcut să mă gândesc  pentru prima dată că are dreptate,însă îmi este foarte greu,voi încerca,dar nu cred că voi reuşi.Mai privesc o dată camera în care se aflau aşa zişii musafiti ,un fior îmi strbate tot corpul ,dar în zadar,deoarece mi-am făcut curaj şi am păşit încrezătoare spre camera,fetele urmându-mă.

-Îmi cer scuze pentru reacţia mea de mai devreme şi din mall…însă ..ştii..sunt.. ăă..încerc eu să spun în continuare însă mă opreşte

-Stai liniştită ,nu-I nicio problema ,aş putea spune chiar că m-am obişnuit ,spune în timp ce un zâmbet fermecător îi apare pe chipul cel bine conturat.

-Nu am făcut încă cunoştiinţă..ăă..Eu..sunt Alison,iar .. ăă.. acestea sunt prietenele mele,Emma şi Ashley pe care se pare că o cunoşti ,spun eu în timp ce-I mai arunc o privire lui Ashley.

-Încântat  Alison,eu sunt  Austin,iar ei sunt  Zack şi Andy în timp ce arată spre cei doi băieţi de pe canapea care arătau la fel de bine că şi el.Muşchii erau bine conturaţi ,iar trăsăturile fetei erau unele fine şi  foarte frumoase la toţi trei ,dar trebuie sa recunosc ca cel mai bine arată Austin.

          Fiind lihnită de foame mă aplec spre pizza ce stătea pe masă,îmi iau cutia în braţe şi încep să mănânc cu poftă într-o viteză de nedescris.Ceilalţi mă urmează ,făcând acelaşi lucru.După ce terminăm de mânca mă ridic din fotliul în care stăteam , adun toate cutiile şi mă duc spre bucătărie că să le arunc.Şi se pare că din nou Austin mă urmează  ajutându-mă ,fiind foarte multe .Ne îndreptăm amandoi spre bucătărie într-o linişte totală.Ajunşi acolo deschid uşa şi arunc gunoiul.

-Mulţumesc pentru ajutor,rostesc eu pe un ton foate încet.

-Cu placer,îmi răspunde el lăsându-şi dintii albi şi perfecţi să iasă la vedere.

           Mă întorc spre dulapul în care se aflau paharele simţindu-mă deja roşie şi foarte ruşinată.Iau o tavă şi pun pe ea şase pahare ,le pun pe masă şi mă îndrept spre figider pentru a lua o sticlă de suc şi o cutie de îngheţată ,dar se pare că mă împiedic de covorul lui Ashley .Nu pot să cred cât de împiedicată sunt .Simt cum sunt pe punctual de a face cunoştiinţă cu podeaua ,însă se pare că cineva mă prinde înainte de a fi pe jos.Încă speriată nu înrăznesc să deschid ochii,dar în cele din urmă îmi fac curaj atunci când simt că nu am căzut şi că nişte braţe bine făcute sunt încolăcite de talia mea.Bineînţeles că era Austin.Îmi fac curaj şi mă uit în ochii lui. Un fior îmi străbate tot corpul ,străluceau cu o intensitate şi mă priveau atât cu blândeţe încât simţeam că pur şi simplu mă pierd şi nu mai ştiu ce să fac.Eram fermecată nu puteam să mă gândesc la altceva sau să mă uit în altă direcţie decât în ochii lui.Simt cum se apropie din ce in ce mai mult ,si mai mult….

În spatele timiditatiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum