Alpha and the Rogue

Povestea noastră de Crăciun - partea 1

Aglomerația de pe șosea era infernală. Ploaia măruntă încurca mai rău zecile de mașini care stăteau la coadă . Așteptam nervoasă să ajung acasă . Programul meu se terminase , dar trebuia să ajung în centrul orașului pentru voluntariatul organizat de facultatea la care învățam . Eram la drept , iar profilul nostru trebuia să strângă bani pentru copii nevoiași prin vânzarea de obiecte prelucrate manual de cei de la Arhitectura . Banii strânși erau un fel de cadou de Crăciun pentru copii .
Eram foarte obosită . Lucram ca vânzătoare la Mall-ul orașului , la secțiunea jucării . Cum mai erau aproape doisprezece zile până la Crăciun , părinții s-au aglomerat să cumpere cadouri pentru cei mici , chiar dacă ,după părerea mea ,era cam dreveme pentru asta .
După aproximativ o oră de stat în aglomerație , ajung în fața blocului . Ies din mașină ,luând în mână sacoșa plină de legume pentru mâncarea ce o voi face mâine dimineață . Îmi duc o privire fugară spre ceasul de la mână . Era ora 19:09 . La opt fix trebuia să fiu deja echipată și la stand .
Cum ziua trebuia să fie și mai frumoasă , urc șase etaje pe scări . Fix azi trebuia să se strice liftul . Când ajung în fața ușii, rămân ușor surprinsă . Pe covor era frumos pus o cutie micuță roșie cu o fundă albă și un mic bilețel prins de ea . Mă uit în stânga și în dreaptă . Cineva cu sigurață a pus-o la ușa greșită . După câteva minute de privit în gol , mă aplec , ridicând-o și intrând cu ea în casă . O așez pe masă odată cu punga de legume și mă îndrept spre baie . Deja eram pe fugă și nu puteam întârzia mai mult . Leila mă aștepta să o iau și pe ea de acasă , ca să mergem împreună în centru . Si ea la fel ca şi mine era la Drept . Este cea mai bună prietenă a mea de când aveam cinci ani . S-a mutat din Coreea de Sud în America la vârsta de patru ani pe când firma tatălui său a fost transferată din Seul aici în minunatul nostru oraș :New York. Am cunoscut-o în parc pe când ea se juca singură în nisip .Copii nu prea vorbeau cu ea din cauza nației diferite pe care aceasta o avea . Eu fiind o fire prietenoasă, m-am împrietenit imediat cu ea și de atunci am devenit de nedespărțit .
Ies din duș și mă îmbrac cu hainele dăruite de la facultate . Devenisem o adevărată Crăciuniță . După ce îmi refac machiajul , mă duc în bucătărie de unde îmi iau mărul și cheile . Când mă întorc spre intrare , cadoul găsit la ușă îmi sare în ochi. Curiozitatea pune stăpânire pe mine și ridic cutia în mână. Privesc bilețelul alb pe care numele meu era scris pe el : Sophia. Trag ușor funda și ridic capacul . Rămân uimită la conținutul cutiei . În mijlocul acesteia , într-un pahar de sticlă , se afla un trandafir roșu , iar lângă acesta mai era un bilețel . Ridic usor sticluța și o așez pe măsuță din living , iar bilețelul îl desfac , punându-mă să-l citesc :
" On the first the day of Christmas
my true love sent to me :
a beautiful rose "
Inima începuse să îmi bată puternic . Cine putea să îmi facă tocmai mie un asemenea cadou frumos ? Eu nu eram genul care să aibe admiratori . Dacă se mai întâmpla să mă placă vreun băiat de prin facultate , el renunța foarte repede . Dylan împreună cu grupul lui de " staruri " aveau grijă ca să-mi strice reputația de fiecare dată și să-l facă pe potențial meu iubit să fugă . Dylan era " Regele " facultății și "Ucigătorul " femeilor . Era cunoscut pentru frumusețea și șarmul său , dar și pentru talentul lui de a pune orice femeie la picioarele lui - la propriu - , iar banii pentru el erau ca și frunzele . Tatăl lui conduce cele mai bune companii muzicale din lume cea ce făcea ca această familie să nu aibe niciodată probleme cu banii. Cum a ajuns Dylan să fie admis la această facultate ale cărei standarde erau aproape la același nivel cu cele ale Oxford-ului și mai ales pe profilul de Drept , era de neconceput .
Întorc bilețelul , iar pe spatele lui mai era scrisă doar o propoziție :
      " beautiful , but dangerous "
Studiez atent bilețelul . Persoana care a scris acest bilețel era cu adevărat una îngrijită . Avea un scris corect și foarte frumos . Voiam neapărat să aflu cine este , dar nu se semnase nici măcar cu o inițială . Las bilețelul jos și îmi îndrept privirea spre ceas .
- La dracu !
Țip și fug spre ușă . Îmi iau repede geaca roșie pe mine și mă încalț în pantofi mei albi . Cobor scările câte două și era să îmi rup gâtul , dar nu asta conta acum . Era 19:45 și mai trebuia să o iau și pe Leila de la ea de acasă . Intru în mașină și pornesc spre prietena mea nervoasă.