Cap. 9-Cea mai buna zi

58 8 5
                                    

Fetele au fugit după ea, speriate. Le auzeam tipand la parter, dar nu puteam înțelege nimic. După câteva momente, s-a auzit ușa de la intrare izbindu-se de perete, și le-am putut vedea pe cele trei pe fereastra, Rachel fugind, iar Amalya și Eva după ea.

Rămasă singura cu Tom, m-am așezat lângă el și i-am pus mana pe umăr. Părea abătut. Ma tot întrebam ce se întâmplă și l-as fi luat și eu la rost dacă nu o făcea Rachel. Poate ca a fost prea dură. Fratele meu nu e un om rău, a avut doar un moment de slăbiciune.

-Tom, sunt sora ta. Poți vorbi cu mine.

-Imi este greu. Nici eu nu știu ce se întâmplă, spune el oftând și își ia capul în mâini.

Oftez și eu. Voiam sa știu multe, dar eram conștientă că nu toate lucrurile trebuie aflate de mine. Unele trebuie lăsate asa cum sunt, fără intervenția mea.

L-am privit încă o dată blând, apoi am părăsit camera. În urma mea am auzit o lovitură în perete, apoi pe Tom înjurând. Am oftat și am mers în camera mea, cu gândul că are nevoie de liniște.

*A doua zi, m-am trezit de parca cineva ma drogase. Nu am dormit prea multe ore, și asta pentru ca nu prea am putut. Accesele de furie ale lui Tom m-au tinut toată seara treaza. Ba mai mult, a trebuit sa ma duc la el în toiul nopții, și l-am văzut plângând, strigând numele lui Rachel, și ceva ce nu am putut descifra. Am stat cu el pana a adormit, apoi m-am refugiat înapoi în camera mea.

Îmi fac rutina, și după un duș relaxant, îmi aleg din dulap o fusta neagra cu volanase, scurta pana deasupra genunchiului, un tricou alb pe care scrie "Black is my happy colour", geaca de piele neagra si botinele. Mi-am dat parul cu placa si l-am lăsat să cadă pe spate, apoi am coborât pentru micul-dejun. Dar era deja târziu, asa ca l-am așteptat pe Tom sa coboare. A decis ca vrea sa meargă azi la școală. Deschid gura sa spun ceva, dar ma întrerupe ridicând un deget.

-Nu vreau sa vorbesc despre asta.

Dau din cap în semn pozitiv aproape insesizabil și îl urmez pana în garaj, unde fiecare se urca în mașina sa. A ajuns primul, din cauza vitezei mari cu care a condus. M-am speriat la început, dar mi-am dat seama ca are totul sub control.

Am parcat mașina, și am fost întâmpinată de prietenele mele la intrarea în liceu.

-Rachel, ești bine? o întreb eu, văzând că îl urmarea pe Tom cu privirea.

-Las-o, e aeriana de dimineață! spune Amalya râzând.

Chicotim și noi, și o luam la pas mic spre clasa noastră, dar o voce din spatele meu ne oprește.

-De la cine ai fustiţa, Black? Bunica ta ti-a dat-o? vorbește Leyla, râzând cu una din prietenele ei.

-Dar tu de la cine ai bostanii ăștia? Doctorul s-a bucurat sa îţi pună silicoanele, nu? îi răspund tăios, și admir faţa pe care o face, știind că nimeni altcineva nu mai știa de acest fapt. Eu doar am avut noroc sa o aud intr-o zi cum îi spune "secretul ei cel intunecat" lipitorii de lângă dansa. -Ce se întâmplă aici? intervine Chris, facandu-si apariția.

-Ma acuza de niște lucruri complet neadevărate, iubitule! Fa ceva! spune bruneta, cu vocea ei pițigăiată și arătând cu degetul spre mine.

-Da, o sa vorbesc cu ea! spune Chris si ma trage înspre cantina, probabil știind că la ora asta nimeni nu trece pe aici, decât femeile care fac mâncarea.

Ne ascundem intr-un colt, unde nici femeile acelea nu ne puteau vedea. Ne analizam scurt, din cap pana în picioare, înainte ca Chris sa spună ceva.

-Am rămas undeva ieri!Acestea fiind spuse, se năpustește asupra mea, impingandu-ma în perete. Nu am timp sa îl refuz, ca ni se ating buzele intr-un sărut adevărat. Nici nu as fi vrut sa o fac, aștept momentul acesta de ceva vreme. Își vâră limba în gură mea, și mă străduiesc din greu să fiu pe măsura așteptărilor lui, deși nu am sărutat foarte multi băieți la viata mea.

Ne despărțim din sărut din cauza lipsei de aer, și ne privim intr-un mod ciudat, înainte ca eu sa îl plesnesc peste față.

-Ce-a fost asta? întreabă el șocat.

-Ah, nu știi? Tu ai iubita și îndrăznești să mă săruți chiar în incinta scolii fără să îţi pese?! Ești un nesimțit!

-Nu mai urla! spune și îmi astupa gura cu mâinile.

Ma zbat în încercarea de a scăpa, dar observ ca este imposibil. Forta lui nu poate fi comparată cu a mea.

-Lasa-ma sa îţi spun ceva! Am încercat de atâtea ori sa îţi vorbesc, dar mereu intervenea cineva!

-La tine vorbitul înseamnă altceva!

-Taci! Eu vorbesc acum! Maya, nu-mi întoarce spatele. Știu că și tu simți ceva, nu poți nega asta! spune el apropiindu-se si mai mult de mine. Strâmb din nas când îmi dau seama ca are dreptate. Simt ceva pentru el, fie ca vreau, fie ca nu. Îmi este greu sa accept, dar știu că așa este și nu pot face nimic în privința asta.

-Bine, știi ce? Te iubesc ca naiba, dar nu îmi pot controla sentimentele! Te plac mult, și cel mai probabil voi fi considerată o curva pentru asta! strig eu aruncandu-mi mâinile în aer.

Ma întrerupe prin alt sărut care îmi zburleste parul de pe ceafa. Ma înmoi toată sub atingerea lui si gem când îmi ia buza inferioara intre dinți.

-Ești curva mea! spune chicotind.

Deși nu a sunat cum ar fi trebuit sa sune, și nu a fost nici pe departe romantic, am chicotit și eu, multumindu-ma cu atât. Deocamdată este tot ce îmi trebuie.

*Orele au trecut foarte greu, eu gandindu-ma numai la Chris si la momentul nostru de la cantina. Ne-am mai întâlnit pe furiș, dar doar pentru câteva secunde. Prietenii lui, dar și ai mei, se tineau ca niște scai de noi.

Am ajuns acasă, și m-am apucat sa fac ceva de mâncare. Exact când am scos puiul din cuptor, a intrat și Tom pe ușă. S-a oprit în fata mea, și m-a privit oftând, știind că era momentul sa îmi spună. Fierbeam de curiozitate, dar am rămas calma. M-am așezat pe scaun odată cu el, si am așteptat să își găsească cuvintele.

-Sunt îndrăgostit de Rachel.

----------------------------------------------------------

P.S.LA MEDIA MAYA



The Heart Of A Demon<[Vol.|>Tahanan ng mga kuwento. Tumuklas ngayon