Cap. 16-Ziua de naștere

48 4 1
                                    

-O trezesc eu?

-Nu, o trezim amandoua!

-Dar suntem trei!

-Atunci toate trei!

Sunt trezita din visul meu cu unicorni la curse de niste chicoteli zgomotoase. Deschid un singur ochi, maraind, si imediat simt o presiune pe corpul meu.

-La multi ani!

Tresar speriata la auzul tipatului si dau nas in nas cu Amalya, care era calare pe mine, la propriu. Ranjesc incontrolabil, si imi trec o mana peste fata cand vad aparatul din mana Evei.

-Am zis ca o trezim toate trei! striga aceasta, impingand-o pe Amalya si venind in locul ei. La multi ani, draga mea! Sa ti se impli...-

-E randul meu! spune si Rachel, facand schimb fortat cu Eva. La multi ani! Azi o sa fie cea mai frumoasa zi din viata ta, vei vedea!

Ma ridic din pat, si le imbratisez pe toate trei. Cele mai bune prietene ale mele s-au dovedit a-mi ramane alaturi chiar si in aceasta zi. Dupa toate cele intamplate in viata mea credeam ca voi ramane singura. Mai ales avand in vedere problema mea cu Chris, acum ma astept la orice.

-Hei! Ce e cu fata asta? ma intreaba Eva, vazandu-mi expresia posomorata.

-Ah, nu avem timp de prostii! Asculta aici, Maya! E ziua ta, si noi trei o sa te ajutam ca ea sa fie cea mai buna. Asa ca, lasa toate grijile inutile macar pentru o zi, si intra in cabina de dus! vorbeste Rachel serioasa.Ma incrunt la ultima parte. Cabina de dus? Din reflex, imi miros subratul si aproape lesin. Tusesc strambandu-ma la fata, si in gandul meu intrebarea "Cand am facut ultima oara dus?" rasuna ca un ecou. Incuviintez si pornesc cu pasi alarmati spre baie. Imi dau pijamalele jos si intru sub dus. Las apa calda sa imi mangaie pielea timp de cateva minute, apoi insfac gelul de dus si ma bucur de restul timpului ramas. Dupa ce termin, ma infasor cu un prosop si ies din baie. In camera, fetele ma asteptau. Imi mijesc ochii la ele cand observ manunchiull de haine aruncate prin toata camera, si Amalya si Rachel cotrobaind prin dulapul meu.

-Maya! Ce s-a intamplat ieri? ma intreaba Eva, afisandu-si expresia autoritara.

-Ah, da! Nu v-am spus. Chris s-a despartit de mine pe motiv ca nu ii place look-ul meu. Mai bine zis, nu s-a obisnuit cu el! raspund eu, ridicand din umeri.

-Foarte ciudat, vorbeste Amalya ganditoare.

-Din nou, sa nu ne mai gandim la asta! Uite, Maya! Ti-am ales aici trei tinute pentru ziua de azi. Tu decizi unde si cum le folosesti, dar eu zic ca aceasta sa ramana pentru petre- pentru mai tarziu! spune Rachel balbaindu-se.

Ma incrunt, nestiind exact despre ce e vorba, si de ce dintr-o data toate trei au devenit panicate de reactia mea. Ignor totul, si apuc una dintre tinute si lenjerie noua din sertar, si ma intorc in baie. Ma schimb si ma analizez in oglinda. In sfarsit 18 ani. Majora si complet independenta. Nu ca pana acum nu am fost. Am facut tot ce am vrut, si totusi am reusit sa ajung pana aici. Zambesc. Imi trec mana prin par, aranjandu-l cat de cat si dupa ce ma machiez, ies din baie si dau ochii cu fetele, care ma privesc bucuroase. Eram imbracata cu un tricou cu un cap de craniu pe el, si o jacheta neagra, plus o fusta rosie in carouri, pe care am legat-o de talie cu o curea. In picioare aveam ghetele negre. Ma simteam confortabil asa.-Hei, ai primit un mesaj! spune Rachel, intinzandu-mi telefonul.

Numar necunoscut. Nu il am trecut in lista de contacte, ma intreb cine o fi. Deschid mesajul si citesc in gand, total confuza.

"Buna, M! Sunt Luke. Nu ma intreba de unde am numarul tau de telefon :)) M-am gandit sa iesim undeva, ce zici? :)"

"Hei, L! :)) Sigur, mi-ar placea! Totusi, nu scapi de acea intrebare ;)"

Dupa ce tastez mesajul, imi blochez telefonul si il pun intr-o gentuta. Dupa ce le informez pe fete unde merg, cobor scarile si cand sa pun mana pe clanta, o voce ma opreste.

-Unde mergi? ma intreaba Tom, muscand dintr-un mar.

-In oras. Am niste...treaba! raspund, iar el doar ridica din umeri si isi continua drumul.

Ma intorc pe calcaie si ies in racoarea zilei de iarna. Sunt intampinata de un peisaj feeric, la doar primii doi pasi facuti. Chicotesc si pornesc pe trotuarul din fata casei, cu pasi micuti.

"Unde ne intalnim?" ii tastez lui Luke.

"Este o cafenea aproape de parcul in care am fost ieri. Ne vedem acolo?"

"In regula. Abia astept :)"

Imi pun telefonul inapoi in geanta, si imi ridic privirea inainte. Parcul se afla pe partea cealalta a strazii, asa ca ma gandesc ca acea cafenea se afla tot pe acolo. Traversez strada cu grija, si mai fac cativa pasi pana sa zaresc localul despre care vorbea Luke. Intru si ma asez la o masa, iar o chelnerita vine sa imi dea meniul. Nu peste mult timp apare si Luke.

-La multi ani, Maya! spune el intinzandu-mi un buchet mari cu flori, si o punga micuta de cadou.-Ti-ai amintit! raspund imbratisandu-l. Multumesc pentru cadou, nu trebuia!

-Ce mai faci? Nu ne-am mai vazut de mult timp, excluzand intalnirea de ieri! spune chicotind, si privind meniul.

-Chiar foarte bine! Sa stii ca inca mai concurez! spun facandu-i cu ochiul, si inchizand meniul.

-Nici nu ma asteptam la altceva de la tine! Ma bucur ca ai gasit ceva care te face fericita. Dar un cineva ai gasit?

Inghit in sec amintindu-mi de acest subiect. Chris ar trebui sa fie acel cineva? Aparitia chelneritei imi intrerupe gandurile, si imi indrept atentia spre meniu, incercand sa imi amintesc ce am decis sa comand in urma cu cateva momente.

-O apa plata si o prajitura cu lamaie! spun zambindu-i politicos chelneritei, care noteaza totul in carnetel.

-La fel si mie!

Peste cateva minute in care eu si Luke am mai discutat despre vietile noastre din ultimii doi ani, chelnerita revine cu mancarea noastra. Ii multumim si incepem sa mancam, continuand sa depanam amintiri.Intalnirea ia sfarsit cand primesc un mesaj de la Eva, in care ma anunta ca mai avem multe de facut pana sa se termine ziua. Imi iau ramas bun de la Luke, si pornesc spre casa entuziasmata. Intr-un fel, imi este dor de relatia mea cu Luke. Era baiatul perfect. Grijuliu, sincer, de incredere, si mereu acolo pentru mine. Nici aspectul sau fizic nu e de lasat. Chicotesc la imaginea sa de acum doi ani. S-a schimbat.

Ajung in fata casei, si ma apropii de un petic cu zapada. Cu ajutorul degetului aratator, scriu pe suprafata alba si stralucitoare "La multi ani mie! M." Zambesc si intru in casa, nu inainte de a ma scutura de zapada de pe ghete. Inchid usa in urma mea si cand sa imi dau jos papucii, aud o voce in spatele meu.

-Unde ai fost?

Chris. Imi dau ochii peste cap si plescai iritata. Cine se crede sa imi mai puna intrebari de genul? Doar nu mai este iubitul meu!

-Nu vad care e problema ta! raspund taios, si imi pun geaca in cuier.

-Niciuna! spune si se intoarce in bucatarie.

Oftez si urc in camera mea. Ziua abia a inceput, iar eu sunt extenuata de toate cele intamplate. Deschid usa si sunt intampinata de fetele entuziasmate ale prietenelor mele. Ma intreb ce surprize mai au.

LA MEDIA MAYA :**

The Heart Of A Demon<[Vol.|>Tahanan ng mga kuwento. Tumuklas ngayon