Victoria

Flu

    Depresie... Sună tare ciudat când pronunţi cuvântul ăsta. Mă gândeam să îi pun un nume,să nu pară ca aş neglija-o. Flu. O cheama Flu şi e cu mine mereu. 

     Nu vreau să pară că nu am prieteni. Am prieteni şi, deşi nu sunt numeroşi, sunt prieteni buni. Ideea e că totul s-a schimbat de ceva luni, de când am întâlnit o persoană. Nu credeam că voi fi în stare, pentru că Flu îmi vrea toată atenţia şi energia şi viaţa. Cât de stupid este să întâlneşti pe cineva într-un supermarket? Zâmbesc acum şi îmi aduc aminte de acel moment... E un zâmbet stânjenitor şi plăcut în acelaşi timp, un zâmbet ce te face să roşeşti şi să îţi dezvălui gropiţele tale, pe care foarte puţine persoane le cunosc. 

     E vineri şi, deşi vinerea îmi place să ies din camera mea mohorâtă, în care Flu e stăpână, azi nu am chef. Mă duc buimacă până la frigider şi e mai gol decât sacul lui Moş Crăciun anul ăsta. Futu-i! Trec pe lângă oglinda mare de pe hol şi mă uit la cearcănele mele adânci şi mult prea pronunţate pentru vârsta mea. Mă aşez pe marginea patului, imi iau laptopul şi caut pe Google ''Cât poate supravieţui un om fără hrană?'' apoi dau pe prima pagină. Citesc printre rânduri. 10. E bine. 

   Îmi sună telefonul şi, deşi îmi place soneria mea, acum îmi vine să mă ascund în cea mai mare grotă, să nu mai aud nimic. Totuşi, cu o stare de mahmureală îmi iau telefonul în mână. Victoria. Răspund printr-un sunet, care părea mai mult un sforăit de animal, şi mă întind pe pat. 

    - NU O SĂ GHICEŞTI!!! o aud cum ţipă, cât de incântată e,  îi răspund printr-un '' hăă?!''.  Am luat bilete de tren. Mergem în Cluj. Te iau în 15 minute. Mă bucur că eşti de acord, hai te las paaaa!

   Inchide. A inchis. Ce? Unde mă duc şi de ce? Trebuia să îmi fi dat seama. Nu o să mă pot opune. Ştie unde stau şi nu ar ezita să vină până în bârlogul meu,să mă convingă. Mă las fără luptă şi mă uit prin dulap după ceva. Nu am haine multe sau frumoase pentru că nu mă interesează de look-ul meu, decât în unele momente. Iau o pereche de blugi şi o bluză, imi iau ciorapi şi îmi prind părul cu doua agrafe, cât să nu se vadă că nu e aranjat. E deja aici. 

   - Cine petrece în seara asta? Cine?  Noi! Hai schimbă-te că mergem!

    -Sunt gata...

   - Glumeşti, nu? 

     Intra în cameră încălţată şi scoate de acolo o fustă care nici nu ştiam că exista, îmi ia o bluză albă de vară şi mă obligă să mă încalţ cu botine cu toc. Îmi rezolvă cearcănele cu produse cosmetice şi îmi pune pe buze un ruj închis la culoare. Cearcănele sunt înca acolo, aşa că îmi dă ochelarii ei de soare, îmi iau geaca de piele şi plecăm.