O noua viaţă

33 0 0
                                    

Ne dăm jos din avion. Victoria inspiră adânc, îşi pune ochelarii de soare şi îşi îninde braţele ca într-o îmbrăţişare spre oraş.

- AMSTERDAM! Ce dor mi-a fost! O să iubeşti oraşul ăsta!

Un oraş frumos, o capitală curată, cu râuri şi vreme urâtă. Luăm un taxi şi ajungem în faţa unei case vechi, ce semăna cu celelalte case de lângă noi, având puţine deosebiri. Avea geamuri mici şi acoperite pe dinauntru de nişte jaluzele, nelăsând să se vadă în interior. Sunăm la sonerie şi ne răspunde o blondă înaltă, cu un accent ce mă ducea cu gândul la Rusia. Intrăm în casă, unde era dezordine şi mirosea a vechi. Trecem de hol şi intrăm într-o cameră care semăna mai mult cu un container, unde dăm de o roşcată ce fuma iarbă împreună cu o femeie ce părea să aibă în jur de 40 de ani.

- Uite cine ne vizitează! urlă roşcata şi se ridică în fugă, îmbrăţişând-o pe Victoria. O adulmeca şi o sărută pe gât. Acelaşi parfum! spune ea cu un zâmbet larg pe buze şi îşi lasă capul pe spate! Ahh mi-ai lipsit!

-Şi tu mie! Fetelor, vreau să v-o prezint pe Eva! zice Victoria arătând spre mine.

- Din cauza bastardei ăsteia ne-ai părăsit! Şi acum te-ai gândit să o aduci aici!!? Ce briliantă idee! spune roşcata pe care o cheama Rose... '' original'' gândesc eu, cu ironie.

- Rose, nu v-am părăsit! A trebuit să plec pentru o vreme, ştii prea bine! Lucrurile au devenit complicate şi nu mai puteam rămâne! Dar acum m-am întors şi plănuim să stăm o vreme! Am putea fi ca la început...dă-i o şansă!

Rose îşi dă ochii peste cap, apoi zice indiferentă '' o să văd ce pot face în privinţa asta''.

- Mă bucur să vă văd. Noi ne ducem sus, a fost un drum destul de lung.

Mă ia de mână, urcăm scările şi trecem printr-un hol. Dacă jos era un haos, sus era cu totul altfel. Peste tot era tapet vişiniu şi pe pereţi atârnau tablouri ce păreau scumpe. Ajungem în faţa uşii nr. 5. Camera era una imensă, cu geamuri mari şi luminoase, ce aveau privelişte înspre oraş. Patul era unul matrimonial, cu lenjerie crem. Aveam o baie şi un dressing.

- În sfârşit suntem singure! îmi şopteşte şi mă împinge în pat. Îmi sărută gâtul şi mă devorează cu fiecare atingere. Îmi dă bluza jos, simţindu-i mâinile peste tot, e nerăbdătoare şi îi simt respiraţia intensificându-se.

- Victoria stai!! îi zic împingând-o de pe mine. Cred că îmi datorezi nişte explicaţii! îi spun uitându-mă pe geam.

-Ahhhh nu şi tu! Eva, ce vrei să ştii?

- E ceva ce ştiu?

- Ştii că te iubesc! se apropie de mine pisicindu-se şi mă îmbrăţişează din spate. Îmi atinge sânii şi coboară spre abdomen.

- Victoria, nu ştiu cine esti! Te rog, fă-mă să înţeleg! îi spun desprinzându-mă din îmbrăţişarea ei.

Se pune pe pat şi oftează.

- Acum că tot mi-ai stricat cheful... Ok! Dacă te întrebi cine sunt fetele de jos, ele sunt colegele tale, o să îţi spun ce fel de colege, dar nu acum. Cea blondă e Anastasia, e rusoaică şi a venit aici să scape de familia ei comunistă. E simplă şi de încredere. Lilly e cea mai bătrână, are 43 de ani, dar încă se ţine bine. Lucrează mai puţin, dar o ţinem cu noi pentru că găteşte bine şi ne e draga. Dacă ai vreo problemă şi nu sunt prin preajmă, te poţi baza pe ea. Rose... Rose e, după cum ţi-ai dat seama, cea roşcată. Am început afacerea cu ea, printr-un parteneriat. Are regulile ei şi nu acceptă schimbări. Nu schimba prea multe vorbe cu ea şi asigură-te că toate discuţiile voastre sunt formale. Nu da detalii despre tine şi dacă vreodata îţi cere mai mult decât scrie în contract refuză! Cam atât pentru azi. Te las să te odihneşti! îmi sărută fruntea şi pleacă.

Mă trântesc în pat. Nu pot să dorm.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 04, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

VictoriaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum