Uneori când stau și mă gândesc la cum m-am comporat cu tine îmi vine să plâng sau să îmi dau palme. Chiar eram insuportabilă, iar tu totuși mă suportai fiindcă spuneai că mă iubești.
Îmi aduc mereu aminte cum am crezut că îți iubești chitara mai mult decât pe mine, iar când am mers împreună să îți iei corzi noi și niște viniluri și am văzut ce prietenos erai cu acea tipă de la magazinul de muzică, pe care nu mi-ai spus că o cunoști, am fost foarte geloasă. Tu de obicei erai prierenos cu toată lumea. Mai știu că nu mi-a păsat că ai luat atunci și bilete pentru amândoi la concertul trumei mele favorite la care știai că îmi doream mult să merg, am flirtat cu băieții drăguți și cu părul lung de acolo pentru a te face gelos. Chiar ai fost foarte gelos.
Am crezut că mă vei părăsi când ai spus că pleci.
Tot eu am fost cea care a făcut pe supărata și am stat până la finalul concertului fără tine. Abia când am plecat am ți-am văzut mașina parcată acolo și am realizat că m-ai așteptat. Erai supărat iar tot ce am putut eu să fac a fost să te iau în brațe. Nu mi-ai răspuns dar nici nu te-ai opus. Nu ai vorbit cu mine tot drumul și deși nu a fost lung, am simțit și eu durerea, foare tare chiar.
Când am ajuns acasă tot tu mi-ai deschis portiera. Asta m-a făcut să mă doară și mai tare... Mi-aș fi dorit să te fi despărțit de mine doar pentru ca viața ta să fie mai bună.
