Cu palma încordată pe mâner
Prind clipa așteptării lângă poartă
Să ies din ger ca să pășesc în ger
Ce mușcă scurt din iarnă și din soartă.
Eveniment ce-a devenit banal
În care se dansează și se râde
Urmat de pasul tradițional
Forțat întrarea-n an a o deschide.
Mă mai întorc odată să privesc
Poteca ce-i punctată-n văi și măguri,
Imagini dintr-un cuget omenesc
Apun de lângă mine-n văl de neguri.
Mult belşug în casă
Pâine mai gustoasă,
Datorii puţine
În anul care vine.
Pace-n inimi, rod bogat
Bucurie, gând curat,
Din a voastră casă
Binele să nu mai iasă.
