Cuvintele depresiei...

C.55

Ma vede plangand si incercand sa-mi ascund mainile deja ranite..

Se aproprie cu pasi lui micuti si speriat , incercand sa par stapan pe sine ma intreaba : Esti bine?

Nu imi ridic privirea spre el , insa ingan un Da...

Nu se lasa convins, se aseaza langa mine , printr-o miscare brusca imi trage mana..

Se uita la mine si il vad cum greu isi tine lacrimile

Are doar 10 ani , nu are trebui sa vada asta , e un copil ,insa vad cum se stapaneste si spune: Unde ti-e lama?

Ii o arat , mi-o ia , le ia si pe celalte , le strange incet pe toate , si le arunca pe geam ..
Instinctul imi e sa tip la el , dar incep sa plang cand realizez ca pana si fratele meu de 10 ani are o tarie de caracter mai bine definita ca mea..

Vine spre mine , ma imbratiseaza si spune: Nu mai fii proasta te rog , totul va fii bine , nu merita nimeni ca tu sa te ranesti ...