Băieții

28 5 1
                                    

Azi e prima noastră zi de muncă. Mă ridic, sa ma pregătesc. Ca doar n-o sa merg in pijamale,ma îmbrac cu o pereche de pantaloni scurți, un tricou larg si lung cu "I ❤ NY " si ma încalț cu converșii mei negri.Nu ma machez deloc,imi pieptăn părul si il las liber. Mă parfumez cu parfum de la Ioana si sunt gata.Ceasul indica ora 6:30.

Cobor jos unde Alexia se încalță cu tenișii ei negri.Observ ca e îmbrăcată intr-o salopeta subțire, neagră care îi lasă la vedere putin din sutienul negru.

Eu:Heei,sis.Pregătită?

Alexia:Foarte, tu?

Eu:Sa zicem.

Alexia:Sa mergem.

☆Dupa jumătate de oră☆

Ajungem in fața vilei. Deschidem ușa cu cheia de rezervă pe care Lucia ne-a dat-o.Alexia o ia înainte,eu descaltandu-ma.

-*țipăt *

Eu:Ale,esti bine?

Intru in bucătărie si vad 3 băieți si o Alexia furioasă si plina de suc de portoacale.

Alexia:Ma simt perfect.*față furioasă *

Merg si iau niște servetele si i le dau

Eu:Poftim.

Alexia:Mersi.Acum care dintre voi a aruncat cu suc in mine.

Cei doi arată către cel mai mic

Oliver:Heeei,nu-i vina mea. Tudor e de vina.

Alexia:Foarte matur baieti,foarte matur.

Eu:Haide Oliver sa te schimbi si sa mergem la grădi.

Oliver:Bine,haide.

Christian:Pot sa vin si eu?

Eu:Nu,nu poţi să vii.Ai face bine să te îmbraci până coborâm.

Christian:Bine,pisi.

Urc scarile împreună cu Oliver. Si ma gandesc la el.De ve trebuie sa ma intalnesc cu el.De ce nu putea sa ma lase in pace si să-si vadă de viaţa lui.

Oliver: Vreau papion rosu.zice bătând din picioare.

Eu:Ok.Si ce vrei sa mănânci cand coborâm jos.Spu aranjandui sacoul bleo marin.

Oliver:Omletă cu cascaval si şuncă.

Eu:Omletă să fie.

Coborâm jos si îi dau comanda Alexiei. Ma asez la masa rotundă de un maro inchis si ma uit la Alexia care face omleta.

Băieţii coboară si ei îmbrăcaţi lejer.

Alexia:Băieţi, voi ce mancati?

Christian:Mănânc doar un măr. Spune si nici macar nu se uita la mine.

Tudor: Eu vreau o porţie din buzele tale.

Alexia:Exclus.Carla,tu ve mănânci?

Eu:Nimic. Astept sa mănânce Oliver si ma duc cu el la grădiniţă.

Alexia: Bine.

Un sfert de ora mai târziu

Alexia Pov.

După ce Carla a plecat cu Oliver,eu am rămas cu Tudor in bucătărie pentru că Christian a pleca in camera lui.

Tudor:Esti foarte sexi in salopeta asta.

Eu:Ştiu. Ce vrei sa mănânci?

Tudor: O portie din buzele tale.

Alexia:Omletă sa fie.

Tudor:Şi de când ştii sǎ găteşti?

Eu:De la 15 ani.Cand eu si Carla ne'am mutat împreună.

Tudor:Mai târziu vin nişte prieteni, te rog să faci niste fursecuri.

Eu:Cu ciocolata sau vanilie?

Tudor: Ciocolată.

†Carla POV†

Stau si privesc la multimea de copii . Fiecare sta lângă părinţii lor.

Oliver: As vrea ca mami sa fie aici.spune cazandu-i o lacrimă

Eu:Nu a putut să vină micuțule.

Oliver:Mereu afacerile au fost pe primul loc.
Îi dau o îmbrăţişare si îi sterg lacrimile .Nu imi vine să cred că Lucia îi neglijează, Christian si Tudor sunt majori dar tot mama lor e.Micuţul Oliver se desprinde din îmbrăţişare si mă priveşte

Oliver:Eşti minunata, acum stiu de ce Christian te place.

Eu:Mă place?

Oliver:I-am auzit vorbind despre tine.Dar zicea si ceva de un sef sau ceva de genul.

Eu:Ok. Haide,începe. Mergi acolo si dă tot ce poţi .

Oliver:Mersi că eşti aici, înseamnă mult.

Intrăm in sală si il duc pe Oliver la gasca lui.Mă asez pe un scaun si privesc spectacolul micuţilor. Imi aduc aminte de clipele in care aveam si eu serbări si când imi venea rândul să spun o poezie sau să cant un cantec tata tipa in gura mare "Ea e fetiţa mea". Tresar cand simt o mână pe umărul meu.

Eu:Hei.

Christian: Hei.

Eu:Ai venit!Exclam fericită

Christian:Nu puteam să ratez aşa ceva.Si in plus vreau să imi petrec niste timp frate-frate-bonă.

Eu:Drăguţ din partea ta.Dar de unde știai la ce oră începe?

Christian:Oliver mă bate la cap de 2 săptămâni cu chestia asta.

O tanti:Mai tăceţi naibii din gură, copilul meu spune o poezie.

Christian:Treci peste femeie!

Urmează Oliver,care cântă un cântec pe care nu l-am mai auzit până acum

Christian:Ăsta e fratele meu.Tipa cat il tin plămânii si toată lumea se uită la el.

Oliver:Frate,taci din gură. Mă faci de râs.

Christian: Bine.





Eu:Ai fost uimitor.

Christian:Ştiu, mereu sunt uimitor, frumos,încântător. Pe scurt, sunt perfect.

Eu:Vorbeam cu Oliver.

Christian:A,pff,stiam.

Dragoste cu năbădăiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum