În zi,
repetând,
repetând pierdere de scrupul
cu creștetul în nori
și picioare-n subteran
venerez zeii, iubesc miracole.
În lumină,
repetând,
repetând parități
resimțind,
atrocități,
simt și-ndur mila,
lipsa,
cadou divin,
ce mă lipsește
de paradis.
În noapte,
încă lipsă,
lipsă cruntă
n-a venit,
nu va veni,
va stagna,
mă va opri,
oprind încontinuu
continuând în stop
răsunând în tropot
în simfonii, afonii,
clopot.
În întuneric,
circuluum, replicat,
răspicat, repetat
neîncetat
lipsa decarului,
urletul banalului
sufletul umanului,
adâncind, lent
rațiunea.
În drept,
unghi, pe ceasornicar,
dă-mi concluzie,
difuzie
de gând
nu aluzie,
nu-mi aminti,
lasă-mă,
fără de chin,
să fragmentez,
să mă fragmentez,
să delirez,
să-mi pictez
tabloul.
