Destine Regale Uitate

Ferdinand Viktor von Hohezollern Sigmaringen | Regele Ferdinand 1

S-a nascut in anul 1865 in Germania la Sigmaringen, a murit in 1927 ca  rege al romanilor, la Sinaia.
Era descris ca fiind un baiat finuț, scund, balai, se poate spune ca avea trasaturile unei fecioare, avea linia nasului incordata, ceva normal pentru cei din ramura de Hohenzollern.
Insa avea niste maini superbe.
Era al doilea fiu al fratelui lui Carol 1.
Leopod, tatal sau, l-a ales pe el pentru al trimite in Romania. Copilaria a fost una normala, el fiind atras de botanica si de biserica. A urmat o scoala in cadrul armatei, era o fire retrasa. Primul fiu a lui Leopod nu a dorit sa mosteneasca tronul Romaniei, preferand sa ramana print al Germaniei. Din lipsa de opunere si din timiditate Ferdinand a fost nevoit sa vina in Romania. A venit in Romania dupa aceea s-a intors in Germania pentru a invata istoria, geografia si limba Romana.
Inca de la inceput era sub comanda unchiului Carol, acesta era sever si foarte dur cu el, vazand acestea el fuse nevoit sa se retraga in suita Elisabetei. Elisabeta fiind inconjurata numai de dame, Ferdinand se indragosti de dama acesteia preferata, Elena Vacarescu. Nu era o femeie frumoasa, dar avea un suflet mare si bun. Nu era de rangul princepelui insa Elisabeta le aranja intalnirile si ii incuraja sa se casatoreasca. Carol era ocupat cu treburile statului nevazand ceea ce se intampla. Ferdinand se duse sa-i ceara acordul a o lua in casatorie, auzind, Carol devenise foc si para, nu putea accepta acestea, trebuia sa ia in casatorie o fata de rangul lui, o printesa. Elena a fost exilata in Paris, Ferdinand alegand sa ramana ca mostenitor al coroanei, Elisabeta fuse si ea exilata timp de 2 ani. Unchiul nu-l iubea pe principe, il umilea si-l tiraniza cat putea. Carol a plecat intr-o vizita in Britania pentru ca Ferdinand sa se casatoreasca cu o printesa descendenta legendarei Regine Victoria. Cum a ajuns a fost asezat la masa langa Maria. Maria era considerata cea mai frumoasa printesa a Europei, refuzase cerea in casatorie printului mostenitor George
al Angliei. Deci cum statea el langa aventuroasa Missy (apelativul Mariei dat de Victoria) se luara in vorba, el nu stia engleza, ea nu stia romana asa ca vorbira in franceza. Ferdinand era timid , zambea mai mut ca de obicei si era foarte tacut, cat de emotionat o fi fost!!...
Missy nu se indragostise de el insa era cuprinsa de compasiune astfel acceptandu-i cerea in casatorie. A urmat casatoria, Missy vedea ca el nu este un barbat puternic , ea il prefera parca mai mult pe tatal lui Ferdinand, un om cu caracter puternic. Luna de miere a fost un calvar pentru ea, Ferdinand fiind ca de obicei tacut, nestiind sa-si exprime dragostea. In timp printesa observase caracterul lui Ferdinand. Era timid, nu era in stare sa ia singur o decizie, la orce lucru marunt spus se balbaia, nu vorbea clar, era sub comanda unchiului pentru ca nu dorea sa-l supere. Era fiul preferat al mamei lui, parca te lua plansul cand venea o data pe an in vizita si se tineau de mana. Ferdinand isi pierduse curand iubirea pentru Missy, el continuand sa o iubeasca pana la sfarsitul vietii pe Elena. In 1896 se inbonlavise grav de febra tifoida, nimeni nu-i mai dadea sanse de supravietuire, ajunsese ca un schelete. Ferdinand a ramas cu sechele, baiatul acela balai si finuț disparuse, era schimbat total, insa frumusetea mainilor nu pierise. Cand a fost incoronat nici el , nici Missy nu mai aveau unul pentru altul iubire, singurul scop ce ii tinea impreuna era Romania. El ii tolera aventurile, iar ea facea la fel pentru ca Ferdinand isi imbata dorul cu țigance focoase. Nu-si vorbeau cu lunile. Ea ii ingenunchia in public, el ii ingenunchia in viata personala, toate deciziile erau luate de Missy, el fiind incapabil de asta. Oamenii il respectau pe Ferdinand, uralele erau pentru Missy. Ferdinand nu s-a ocupat de educatia copiilor, insa ii iubea nespus, mai ales pe Carol. Gurile rele spun ca fiica sa Marioara nu era a lui ci a lui Boris al Bulgariei insa in timp ea a fost singura care avea acelasi caracter ca a lui Ferdinand, el iubind-o foarte mult.
Nu dorea niciodata sa-si arate rangul, fiind modest si retras. Pentru el era un chin adevarat sa țina un discurs. El prefera botanica sau timbrele. Desi cu caracterul lui slab el avea o inima mare si buna.
La fuga fiului sau el nu se panicase aducandu-si aminte de el si Elena. Si-a iertat fiul , il iubea foarte mult.
Spre sfarsit se inbonlavise de cancer la colon, sfarsitul regelui se apropria. Lupta cu cancerul a fost una grea, de doi ani. Albise, slabise mult, insa fata ii devenise blanda, avea o fire inteleapta, era calm, bun la suflet. Isi simtea sfarsitul asa ca vrea sa lase treburile curate in stat. A doua fuga a printului Carol isi suparase rau tatal, agravandu-i boala. De data aceasta nu l-a iertat, l-a proclamat mostenitor pe micul Mihai tara urmand sa fie condusa de regenta. Nu a vrut sa -l faca pe Nicolae rege, stia ca nu este indeajuns de educat ca Carol. Suferea si de lipsa fiului, retragandu-se la Sinaia in ultimele luni de viata. I aceea noapte toti adormisera devreme. Dintr-o data erau chemate asistentele, se simtea rau, Missy era langa el tinandu-i capul in poala, ultimele cuvinte au fost "Ma simt obosit" le spusese intr-o frumoasa romana cu accentul sau german. Ceilalti membrii ai familiei venisera deja cand el isi dase duhul. Ileana il anuntase pe Carol care era fugit in afara. Carol chiar a avut un sincer regret pentru tatal sau stiind ca la iubit mult. El l-a numit Ferdinand cel Loial.
Si asa se terminase cei 13 ani de domnie a lui Ferdinand, el a fost faruitorul Romaniei Marii. Din iubire pentru Romania a ales sa lupte de partea Atantei desi el era german. Aceasta a adus expluzarea lui din casa de Hohenzollern. El chiar devenise un bun romana, vorbea limba cu drag si avand accentul german.
El va ramane in istorie ca Ferdinand cel Loial sau Ferdinand intregitorul.