Untitled Part 7

8 0 0
                                    

Dimineata se auzeau copii care trebuiau sa ajunga la ore. Sunetele lor o facu pe micuta Misha sa se trezeasca.

Barfele bineinteles care existau intotdeauna ,o invingeau,o faceau sa planga.

"Uita-te la ea! Cum arata,Doamne!"

Pe langa nenumaratele rasete..cineva se apropie totusi de ea. Pare a fi un baiat destul de slabut,saten,cu niste ochi foarte atragatori,parca ar juca in unul din filmele de dragoste pe care Misha le urmarise acum ceva timp cu fostul ei prieten(desigur,intr-un timp foarte indepartat,cand avea o viata) Dupa cum observa,parea a fi unul din baietii populari din acea scoala. 

Foarte usor ii ceru mana ca sa se poata ridica de pe banca,era toata amortita,nemaiputand sa-si mai simta corpul. Nu stia cum sa reactioneze, insa ceda si ii da mana individului. Din pacate pentru cei doi clopotelul suna indicand ora 8 si inceputul orelor.

-Scuza-ma trebuie sa plec la ore ,promite-mi ca la ora 14:oo vei fi aici. Stiu ca suna ciudat, dar mi-a placea sa te cunosc,crede-ma.

Aceasta fu mirata,insa in acelasi timp si putin fericita.

-E posibil sa plec pana atunci.

-Te grabesti undeva?

-Nu..

-Atunci asteapta-ma! Baiatul fugi la ore cu siguranta ca ea il va astepta. 

Misha asta si facu. Se acomoda pe banca,sprijinidu-si capul usor de lemnul dur. Buzele ii erau inghetate,la fel ca si mainile ei care candva erau catifelate. Se simtea ca o contesa cu inima rece si neagra. 

Singură pe lumeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum