A Sirius Black Tribute

Prolog - Casa familiei Black

Casa familiei Black era trează deja de ore bune. Umbra unui mic și vesel spiriduș de casă, pe nume Kreacher, traversa holul care te conducea direct la niște scări de modă veche, dar foarte apreciate în acea casă. Spiridușul, încă cu zâmbetul pe buze, urcă scările până la etajul al 3-lea. Prima ușă care se găsea la acel etaj avea o tăbliță, din ceea ce părea a fi aur, pe care erau scrise cuvintele:

Nu intrați fără permisiunea lui Regulus Arcturus Black.

Kreacher bătu la ușă cu mâinile lui subțiri și scheletice. Din spatele ușii se auzi un mormăit. Deschise ușa și începu să vorbească spre un munte din așternuturile de pe pat, cu o voce plăcută:

–Bună dimineața stăpâne Regulus! Treziți-vă și străluciți!

Spiridușul se duse spre fereastră și trase la o parte draperiile. Era o priveliște... nu chiar minunată, dar cu siguranță potrivită pentru o casă vrăjitorească. Lumina se revărsă în cameră, mai minunată ca niciodată. Muntele de sub așternuturi se mișcă scoțând la iveală capul unui băiat brunet, cu ochii de un verde strălucitor. Părul lui aranjat, în ciuda faptului că nici nu se trezise bine, îi dădea un aspect serios, la fel ca purtătorul său.

–'Neața, Kreacher! șopti băiatul pe jumătate adormit.

–Micul dejun va fi gata în cincisprezece minute. Să fiți gata! Nu uitați că trenul va pleca la ora 8 fix!

Regulus dădu din cap, apoi Kreacher se întoarse mulțumit pe hol, închizând ușa în urma lui.

Imediat după ușa lui Regulus, se găsea o ușă mai veche pe care scria neîngrijit:

Sirius.

Kreacher nu mai bătu la ușă ci intră direct, schițând un zâmbet fals și strâmb.

–Bună dimineața, stăpâne! îi ură băiatului cu părul de aceeași culoare ca fratele său.

Spre deosebire de Regulus, el avea un aer mai rebel. Părul îi stătea în toate părțile, era somnoros și iritat, văzând mica creatură în camera sa.

–Ieși afară! îi ordonă băiatul în timp ce își lăsa capul să cadă din nou pe pernă.

–Înainte ca Kreacher să iasă afară... Lui Kreacher ordonat să anunțe stăpân că în această zi stăpânul începe studiile la Hogwarts.

–Azi? Nu era mâine? mormăi băiatul fără interes.

–Nu, stăpâne.

–Dacă Regulus ți-a ordonat asta, las-o baltă.

–Nu. Stăpânul Regulus nu ordonat lui Kreacher asta. Este adevărul.

–Mhm. Bine. Acum ieși afară!

–Ar trebui ca stăpânul să se îmbrace.

–O să mă îmbrac. Ieși afară!

Creatura mormăi ceva și Dispăru. El și Sirius nu erau tocmai în relații bune. Spiridușul era obligat să îi fie devotat, însă nu îl prea agreea. Cel puțin sentimentul era reciproc.

Băiatul se ridică cu greu din pat. Trebuia să-și fi pregătit cufărul. Îşi dădu părul de pe faţă, şi se uită absent prin cameră. Un cufăr mare şi gol stătea într-un colț al camerei, deschis, iar pe podea zăceau lucrurile. Acele lucruri, cumpărate de pe Aleea Diagon cu doar o zi în urmă, erau împrăştiate în faţa lui. Erau bune. Un vrăjitor obișnuit nu își putea permite asta. Dar totuși sunt, probabil, mai proaste decât ce va avea Regulus anul viitor.