O viata nouă alături de un vampir

Capitolul 4

Deschid lenesa ochii si imi dau seama ca inca eram cu capul pe pieptul lui Nick care ma privea atent de parca eram un clovn.
Ma ridic rapid de langa el rosindu-ma.
-Buna dimineata. imi zise el trecandusi mana prin parul sau blond deranjat de la somn.
-Bu-Buna dimineata! spun balbaindu-ma
-Ai dormit bine?
-Da...pentru prima data de cand mi-au fost ucisi parintii... raspund, in glasul meu citindu-se tristete
-Vino cu mine. spune tragandu-ma de mana pana intr-o camera din cealalta parte a coridorului.
Intram in camera care era vopsita in rosu deschis cu patul ce era asezat in mijloc ce avea asternuturi albe,noi,jos era un covor cu flori pe el si un dulap imens in coltul camerei.
-Ce facem aici? intreb analizand fiecare detaliu din camera destul de spatioasa
Nick deschide dulapul ce era plin cu haine pentru fete?! Wait...de ce are haine pentru fete in casa lui?Doar nu...
-Nu te speria,am cumparat astea cand tu dormeai. zice in timp se scoate o rochie alba cu volanase,scurta cu o palma de-a supra genunchiului si punand-o pe pat.
-Iti place?
-Foarte mult,dar de ce ai lua atatea haine pentru mine? intreb luand rochia si admirand-o
-Doar nu aveai de gand sa stai in aceleasi haine o vesnicie,nu-i asa? Acum ia rochia si schimba-te.Trebuie sa mergem undeva.
Chiar daca as vrea sa il intreb unde are de gand sa ma duca stiu ca nu voi primii niciun raspuns asa ca prefer sa iau rochia si sa ma schimb in camera mea.

★★★

Dupa ce m-am imbracat in rochia rosie ce venea impecabil de bine pe mine,l-am auzit pe Nick cum se certa cu cineva asa ca am fugit in graba pana in sufrageria de unde se auzeau tipetele. Cand am intrat,am observat un baiat care semana cu barbatul ce ma atacase si fara sa mai stau pe ganduri mi-am dat seama ca era vampir.
-Nick! am strigat dupa care am fugit catre el dar vampirul ma prinsese de mana si ma tinea strans.
-Da-i drumul idiotule!
-Si daca nu ce o sa faci? intreba vampirul ce mai avea putin si imi rupea mana
-Astfel iti jur ca(,) coltii iti vor ajunge in propriul fund!
-Stii ca nu te vei apropria de mine cat timp o am pe ea. spune zambind malefic
Atunci i-am dat una la comoara lui dintre picioare el cazand jos iar eu putand sa sar in bratele lui Nick,el ridocandu-ma si lundu-ma ca pe mireasa apoi fugind cu viteza luminii.
Dupa aproximativ 30 de minute de alergat ne- am oprit intr-o cafenea in centrul orasului
-A venit dupa mine vampirul acela,am dreptate?
-Da...si daca nu veneai TU,atunci nu mai era nevoie sa fugim atat! spune Nick vazand pe fata lui ca era nervos
-Deci acum sa inteleg ca este vina mea?A pai, scuze ca am iesit din camera sa vad daca ti s-a intamplat ceva! zic tipand la randul meu. Dupa ce imi dau seama ce tocmai spusesem ma intorc si incep sa alerg ca disperata cu lacrimi in ochi dupa ce imi inchipuisem ce i se putea intampla lui Nick. Dupa ce  am alergat timp de 10 minute ma opresc pe o strada parasita.Incep sa merg incet speriata pe strada groazei cand simt o mana pe umarul meu,eu tipand de mama focului si plangand.
-Calmeaza-te.Sunt eu,nu ti se va intampla nimic.Promit. imediat ce l-am auzit mi-am dat seama cine era...era Nick. Am sarit in bratele lui mari si am inceput sa plang. El imi ridica barbia,eu inca plangand si neobservand ca el isi unise buzele sale rozalii de ale mele,asta facandu-ma sa ma opresc din plans.Dupa cateva secunde in care niciunul dintre noi nu s-a desprins din sarut,Nick si-a lipit fruntea de a mea,eu putand sa ii observ mai bine ochii sai verzi ca smaraldul ce avea o anume sclipire ce nu o mai vazusem pana atunci iar atunci mi-a spus.....