O viata nouă alături de un vampir

Capitolul 2

Deschid ochii si dau sa ma ridic in fund dar din cauza durerii de cap ce ma cuprinde din ce in ce mai mult nu reusesc sa fac nici o miscare.Ma uit in jur si il vad pe vampirul care ma salvase si al carui nume nu il stiu Toanta mai pot sa fiu.Nu am putut nici sa il intreb cum il cheama.
-Umm... cum te--
-NickKlaus,dar poti sa imi spui Nick. spune iar eu ma uit surprinsa din cauza ca mi-a raspuns la intrebare inainte sa i-o pun
-Noi vampirii putem citii ganduri ca sa stii. raspunde inmanandu-mi o cana cu ceai de musetel.
-Multumesc... spun eu sorbind incet din ceaiul fierbinte.
Deci sa inteleg ca vamprii pot face si asta,huh?...
-Da,si nu doar asta. imi zice el uitandu-se atent la mine
-Ai putea te rog sa nu imi mai citesti gandurile? il rog reusind pana la urma sa ma ridic de pe pat. La urma,imi amintesc tot ce imi spusese in legatura cu mine si familia mea...
-Hei..
camd ai spus ca sunt un vampir cu sange pur,nu glumeai nu-i asa? il intreb asezandu-ma din nou pe pat si privindu-l in ochii sai ca smaraldul.
-Nu as avea de ce sa glumesc cu asa ceva.Inteleg ca esti nedumerita si foarte speriata,dar de asta sunt aici.Sa te protejez si sa te ajut cu orice ai nevoie. spune apropriindu-se de mine atat de mult incat sa ii simt respiratia
-Dar de ce?De ce faci asta pentru mine?! il intreb tipand
-Nu e dupa mine.Familila mea a protejat familia regala,adica familia ta timp de generatii. Deci pana la urma nu sta sa ma apere cu propria lui vointa...dar pana la urma de ce sunt asa de trista?Abia ce l-am cunoscut...
-Eu o sa plec... ii spun ridicandu-ma si iesind din incapere
-Nu te pot lasa sa faci asta.Esti in grija mea. imi raspunde apucandu-ma de mana
-Cat timp ma slujesti trebuie sa imi asculti ordinele,nu?
-Am inteles Alexy
Atunci am fugit din casa in care fusesem dusa intr-o padure dar din nefericire eu cu simtul meu de orientare,m-am pierdut si am alergat pana s-a lasat intunericul caci numai puteam sa alerg din cauza oboselii si a foamei. Decid sa ma ases joc langa un copac cand simt o pe cineva inpingandu-ma in tulpina copacului.Imi ridic capul si il vad pe barbatul inalt ce il mai vazusem inainte...Atunci imaginile mi se delureaza prin fata ochilor si imi amintesc ca el este acela ce imi omorase parintii fara pic de compasiune.
Am ramas incremenita de frica.Nu stiam ce sa fac iar tocmai atunci cand sa-si infinga coltii in gatul meu l-am strigat pe Nick in gandul meu...Inchizand ochii si pregatita de moare aud un zgomot puternic si deschid ochii vazand vampirul aruncat la 3 metri distanta cu gatul rupta.Ma uit in jur ingrozita cand simt doua brate lundu-ma de talie si imbratisandu-ma. Nu vedeam cine este din cauza intunericului dar mi-am dat seama ca aceasta persoana era foarte ingrijorata pentru mine.Ma las cazand in bratele lui adormind...