Capitolul 4

103 4 0
                                    

Rosalinda POV
Ma simt asa naspa .
Matusa mea inseamna totul pentru mine ,ea m-a crescut ..
Sper doar sa fie bine .
Cobor scarile in graba ,nerealizand ca ei erau in spatele meu .
De ce ar vrea sa ma ajute ?Oare o fac din mila ?Sau pentru ca ea i-a rugat?
Of ,nu mai conteaza .
Vreau doar sa ajung la matusa mea .
Vreau sa plec dar sunt strigata .
-Urato !Crezi ca scapi de noi?
Masina noastra e in partea opusa ,ai probleme cu orientarea?
-Numai de voi am chef in momentele astea !
-Zi mersi ca ne-ai facut sa te conducem acolo ,in mod normal nu facem gesturi de caritate .
-Cum am spus ,daca nu vreti sa ma duceti va inteleg .
Nu trebuie sa o faceti din mila .
O sa gasesc eu ceva si tot voi ajunge acolo .zic eu ,lacrimile curgandu-mi siroaie fara a putea explica in vreun fel acest lucru .
-Era o gluma ,nu trebuie sa plangi ,te ducem noi.
Se urca impreuna cu cei trei in masina si pleaca ..
Aveau pana si sofer ,bravo lor .
Nu degeaba sunt asa bogati.

-Si ..ia zii! Cum de esti asa afectata ,in fond nu sunt parintii e doar o matusa .
-Doar o matusa ?nu ti se pare ca vorbesti ce nu trebuie?!
Pentru mine era ca o mama ,ea a avut grija de mine pana acum si nu permit nimanui sa zica nici macar un cuvant rau la adresa ei .
Aproape am ajuns ,de aici ma descurc ,multumesc ca m-ati condus.
-Ce aroganta poti fi ,de parca ar fi singura ta ruda .
Am vazut ca mai ai o matusa si probabil multe altele .
Te prea victimizezi nu crezi?!
Si unde naibii sunt parintii tai ,te-au parasit?
Probabil stiau ca esti o pierdere de timp ,nu te-au vrut nu?!
-Nu vorbi ce nu stii si..daca tot esti asa curios sa sti ca sunt morti.. tip eu la el dupa care cobor jos din masina
Dylan POV
Nu stiam acest lucru si..imi pare rau ca am spus acele lucruri .
-Dylan?Ce te-a apucat sa ii spui chestiile alea .
-Frate chiar are o viata destul de grea .Imi pare rau ca ne-am batut joc tocmai cand ei ii trebuia un umar pe care sa planga .
Cobor din masina si fug inspre ea .
Vroiam sa repar ce-am facut ,vroiam sa merg cu ea acolo .
Macar atat puteam face .
-Fetito?!ii zic eu .
-Nu ti-a ajuns ? Te-am lasat sa spui ce vrei ..
O iau in brate ,stiam ca de asta avea nevoie .
-Iarta-ma ,am exagerat putin .ii spun eu dupa care o iau de mana si intru cu ea in spital .

Printul arogantUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum