Capitolul 5

66 8 4
                                    

-Bine, eu trebuie sa plec acum, mai am cateva fise de completat cu mama si nu as vrea sa o las singura.
Am dat din cap aprobator fara sa mai spun ceva iar apoi m-am intors la discutia mea cu Christian..
-Uite, chiar si daca facem altceva chiar si daca o sa cantam tot o sa ne vada toti deci macar sa facem un lucru bun.
Nu stiam ce sa spun ma luase putin prin surprindere..
-Deci cantam?
-Uf, ok nu cred ca are rost sa ripostez .
-Ai dreptate...Acum eu zic ca s-ar potrivi o piesa de dragoste .
-Aa, nu stiu...
-Poti sa vii si tu cu propuneri, daca vrei.
-Mda, stiu..
-Esti ok?
-Trebuie sa iti spun ceva...Uite, stiu ca probabil crezi ca sunt o ciudata care fuge de baieti dar nu e asa..pastrez distanta doar pentru a nu fi ranita...De cand te-am vazut m-am gandit la tine si mult..La petrecere am venit doar ca sa te vad chiar daca eu negam asta..Dar de cand..stii tu faza cu Lara am simtit ca am fost ranita si sunt de cate ori te vad.. imaginea asta e prezenta in mintea mea . *spun eu cu putina tristete in voce*
I-am spus tot ce gandeam nu puteam sa ascund asta prea mult si probabil acum in mintea lui e o dezordine totala.

*Pov Christian*
'Nu mai inteleg am crezut ca nu simte nimic ca e ca o stana de piatra..Pare a fi o fata dura de care nu te poti apropia usor dar acum mi-a spus tot ce e in mintea ei si tot ce gandeste..Am ranit-o si nu pot sa mi-o iert nu pot sa o mai privesc sau sa ii spun ceva de data asta ea are dreptate si eu sunt boul care a ranit-o'

Am plecat restul orelor. Stiam ca n-o sa pot sa-l evit prea mult pe Christian dar atunci chiar nu imi facea bine. Am ajuns acasa si i-am spus mamei ca nu ma simt prea bine. Mi-am luat castile, telefonul si bicicleta si am plecat sa ma plimb prin parcul de langa casa mea voiam sa ma reculeg si sa nu ma mai gandesc la tot ce ii spusesem lui Christian acum vreo 30 de minute.
-RILEY! RILEY!!!
Am auzit cum cineva ma striga si atunci mi-am intors privirea era
-ARIANA? *Ariana e tot o colega din scoala gimnaziala cu care nu vorbisem toata vara deoarece era mereu ocupata*
Am mers la o cafenea unde am vorbit mai mult timp si i-am povestit si de balul bobocilor care va fi peste cateva zile si a vrut foarte mult sa vina si ea ca sa ne sustina. Am plecat acasa si am continuat sa ascult muzica cand am auzit niste sunete venind din spre balcon unde era Christian aruncand pietricele spre geamul meu.
-Ce faci aici la ora asta?
-Am venit sa imi cer scuze, Julieta.
-Si tu se presupune ca esti Romeo?
-Poate..
Voiam sa iti spun cat de rau imi pare ca te-am ranit si ca sa ma revansez am facut asta..
Mi-a intins niste foi si mi-a spus ca acolo sunt versurile de la melodia pe care o vom canta la bal scrise chiar de el iar apoi a plecat. M-am trezit de dimineata, m-am imbracat si cand am deschis usa casei l-am vazut pe Christian .
-De data asta o sa mergem impreuna la liceu. *spune el*
Eram fericita sa il vad pentru ca pentru prima data am vazut ca ii pasa. Am ras si am glumit tot drumul. Ne apropiasem chiar mult am simtit ca vrea sa ma tina de mana asa ca l-am lasat, ne-am privit cateva momente iar apoi ...
------------------------------------------------------

Gata si capitolul 5 in capitolul urmatorul va fii balul❤ Spor la citit!

Dreams Come True Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum