Soneria se aude.
"Ivy? Ivy, răspunde la ușă, vreau să îți arăt ceva."
Nimic.
"Ivonne Kristina Martin, deschide ușa sau îți stric iar încuietoarea."
Nimic.
"Tu ai vrut-o don'șoară."
A lăsat cutia jos, scoțând din buzunar setul de chei. Acolo, printre câteva chei obișnuite, era o agrafă de păr.
După câteva zgâlțâituri ale agrafei în ușă, acesta se deschide, lăsându-i cale liberă.
"Ivy?"
Toată casa era un dezastru, mai mare decât de obicei. Totul era împrăștiat pe podea, haine, foi, lucruri, până și vinilurile erau împrăștiate într-un colț.
"Ce naiba s-a întâmplat aici?"
S-a uitat peste tot dupa ea, prin toată casa.
Nimic.
"Unde dracu ai plecat?" a spus el impacientat și nervos. "Poate dacă o sun..."
Îi formează numărul, apoi așteptând ca vocea ei, ușor pițigăiată când vorbește la telefon, să se audă.
beep
beep
beep
beep
beep
beep
"Abonatul nu răspunde, vă-."
"Mama ei de treabă!"
A lovit cu piciorul niște foi, ele zburând ușor. S-a așezat frustat pe canapea, punându-și fața în mâini, oftând. Ridicându-și privirea, observă ceva. Un plic verde pastel, era așezat în suportul de șervețele de pe măsuța de cafea. L-a luat, cu o ușoară frică, și l-a întors pe toate părțile. Pe el scria 'Pentru Elan, câteva explicații.'
Ar fi bine să fie niște explicații bune, don'șoară.
•••
îmi plaaaace să vă las în ceață, jur.
cum de va place cartea? i mean, la început era ceva... adolescentin, nici eu nu mă așteptam să ajung să scriu despre probleme mintale =))
××
CITEȘTI
plants are friends
Cerita Pendek❝De ce ai atâtea plante?❞ ❝Până acum, ele au fost singurele mele prietene.❞ ----- unde vecinii își împărtășesc cele mai mici secrete. | a treia carte din seria 'psychology' | all rezerved ©brandi
