British Calls [Harry Styles Fan Fiction]

Capitolul I

Aud doar râsete. Râsetele prietenilor mei care au băut prea mult. Cei drept, am băut şi eu două pahare cu bere şi sunt doar ameţită. Nimic mai mult. Totuşi, asta nu explică de ce am acceptat să vin cu ei într-un cimitir şi să stau pe mormântul Domnului Gravy, un nebun care a fost îngropat acum două săptămâni.

Berea din paharul pe care îl ţin se încălzise şi avea un gust ciudat aşa că am vărsat-o. Bleah! Chiar avea un gust dezgustător.

Râsetele se oprisera, iar toţi începuseră să îşi sărute partenerii. Inclusiv eu. Prietenul meu este Robin, un măgar care habar n-am cum a ajuns la o facultate. Nu e chiar aşa de deştept precum pare. Uneori mă întreb de ce sunt împreună cu el dar mai târziu îmi dau seama. Fizicul său era perfect! Păr blond, ciufulit, ochii săi sunt de un negru întunecat precum ai mei, iar corpul este perfect lucrat. Păcat că atitudinea lui distruge perfecţiunea chipului.

- Mă cam plictisesc. zise Molly depărtându-se de prietenul ei, Don.

- Putem invoca spiritul nebunului Gravy. zise Robin râzând în timp ce mă săruta.

- E cam înfricoşător, dar e bunicică ideea. râse Don.

- Nu e chiar aşa de amuzant. Cu toţii ştim că nu se va întâmpla nimic. zise Kim evident plictisită de a se săruta cu Jake.

- Da.. nu e ca şi cum nebunul Gravy ne va bântui toată viaţa pentru că l-am trezit din somnul lui adânc. zic eu şi toţi încep să chicoteasca.

A fost un moment de linişte până când toţi şi-au băut restul băuturii.

- Ce ar fi dacă am face o farsă la telefon?

Cuvintele mi-au scăpat fără să mi le pot opri şi îmi dau seama cât de prost sună după cum mă privesc ceilalţi.

- Adică.. ştiu că e o idee copilărească şi prostească dar cum nu avem nimic de făcut.. continui încercând să mă acopăr.

- Are dreptate. Ce avem de pierdut? zise Molly uitându-se la fiecare.

- Suntem deja destul de beţi încât să stăm pe mormântul nebunului deci o mică farsă nu strică. aprobă Robin chicotind.

Mi-am scos telefonul şi am tastat un număr oarecare. Uitasem să sun cu număr necunoscut dar acum nu mai contează. E deja prea târziu. Mi-a închis prima oară. Robin îmi luase telefonul din mână şi sună din nou.

- Sunt ocupat! ţipă bărbatul de la capătul firului deoarece era într-un club sau ceva de genul.

Are un accent britanic destul de drăguţ.