-Phia, iubire, ce te deranjează? Ceva e în neregula, pot simți asta...
Ce este uimitor la mama este faptul că își poate da seama dacă sunt bine sau nu și dintr-un simplu mesaj text. Ea este tipul acela de om care se pricepe la oameni. Probabil de aceea are acest imens succes în moda; creațiile ei se vând pentru milioane de dolari.
Dar cu toți banii din lume, tot nu îl pot aduce sau convinge pe tata să mă ierte după cearta aceea. Îi scriu mii de mesaje pe telefon, îl sun pe fix, am încercat și să îi trimit scrisori (din acelea scrise de mână pe care nici bunicu' nu le mai folosește), dar în zadar. Niciodată nu primesc vreun răspuns. Este bizar cum mama a rămas în Franța, iar tata lucreaza în Italia. Oare nu le este dor unul de celălalt?!
Revin cu picioarele pe Pământ sau, mă rog, într-o camera plina de fete slăbănoage care încearca să își ascunda tenul perfect sub o tona de glet, sau, cum este denumit de oamenii normali: fond de ten. Oare...ele au un tată care măcar dă semne de viață?
-Mami?! Tata...crezi că i-a trecut supărarea pe mine? Am fost o proastă, o tâmpită să...
-Of, puiule...nu te învinovăți! Nu ai nicio legătură tu cu... Ooo! Uite! Ceaiul pe care l-am comandat.
-În legătura cu ce?!
-Domnișoară Kent, vocea politicoasă a servitoarei răsună (da, mama este genul acela de om care își cară servitoarele dupa ea, oriunde s-ar duce). Doriți zahar brun, alb sau îndulcitor?
-Um...niciuna. Mama?!
-Da?! spune coborând ochii verzi și intimidanți pe care i-am moștenit de la ea.
-Mamă, răspunde-mi la întrebare! Știi ceva ce eu nu știu; asta e clar!
-Ròsa, te rog, lasă-mă, singură cu Sof;
Singură pe dracu'! Cel puțin douazeci de fete se holbează la mine. Reușesc să nu le bag în seamă; ce se uită ele la mine?!
-Mamă?! Pari îngrijorată! Ce se întamplă? Trebuie să îmi spui!
-Fă-i o vizită mătușii tale. Totul va deveni mai....
Propoziția mamei a fost tăiată brusc de o voce candidă și seducătoare. Nu îmi doresc să o vad. Buclele blonde îi acoperă spatele gol. Se pare că am ales rochii similare în seara aceasta. Penibil; mai ales atunci când vine vorba de EA: cobra ce l-a sufocat pe el. Cea în fața căreia am pierdut bătălia pe prada pe care o împărțim. Această Julia este menită să îmi ruineze viața, asta este sigur.
-Vaaai! Julia! Nu te-am mai văzut de mult pe la cursuri!
Mă aproprii subtil de urecea ei și îi șoptesc:
- Tati nu a mai făcut contracte cu dl. Waters?
-Domnișoara Kent! glasul ei înțepat îmi zgârie urechile.
Ochii i se largesc dintr-o dată la vederea mamei.
-Julia Poper! își întinde mâna spre a mamei. Mare fană a colecțiilor dumneavoastră!
-Îți multumesc, Julia; ești o dulce.
Mă abțin cu greu să nu îmi dau ochii peste cap.
-Vad că ești prietenă cu Phia, fiica mea.
Dacă momentul în care a remarcat-o pe mama a facut-o sa roșească un pic, acum era grena la fața; însă de furie.
-Așa e, doamnă Kent! Eu și Sof suntem prietene la cataramă chiar!
-Așa e mamă, spun scuturând capul aprobător. Împarțim totul! Școala, clasele de curs, oamenii!
Ok, a fost stupid să spun asta, dar nu am mai putut ține în mine. Ca întotdeauna când mă enervez și îmi pierd cumpătul, ridic tonul într-un mod înfiiorător. Poate că sunt un pitic de grădina, dar sunt mai aproape de Iad. Când iau foc, succes în a-mi stinge furia!
