Portal spre infinit(Needitat)

Imi pare rau!

Am trecut fara mari probleme de dragonul tata, ceea ce era foarte straniu, fiindca sunt sigura ca ne-a vazut intrind.Vulcanul era mare, semana cu o grota, coboram scarile acestea fiind foarte inguste si mergeau in cerc pe linga peretele vulcanului,in jos,

la baza puteam vedea lava care clocotea, am aruncat o pietricica in jos oprindu-ma sa vad ce se va intimpla, calculind timpul in care aceasta atinge lava( da,da,da stiu si eu ce s-ar intimpla, dar totu-si...).Am asteptat vre-o doua minute pina ce pietricica a atins lava.
-Dam, ii zic eu lui Chas, avem cam mult de coborit.
-Reaminteste-mi de ce suntem aici, draga, ma intreaba Chas emotionat.
Hahaha, vesnica lui frica de inaltime.Am zimbit fara sa-i raspund continuind procesul de coborire.
Dupa jumate de ora
Am ajuns jos,adica la capatul scarilor.Acum, putem vedea o gaura mare cit sa incapa un dragon de 10 m, am intrat, niste liane uscate fiind puse pe post de perdica, sau cel putin asa cred.
<<Nix, esti sigura ca vrei s-o faci?>><< Huuu, eu stiu ca nNu vreau s-o fac, dar totu-si..Trebuie.Apropo, Ris, cum ai ajuns sa te stapinesti, atunci, cind am omorit Alpha suprem,>><<Ammm, pai, Zeita lunii m-a oprit scotindu-ma din trupul tau...>><<Stai, dar nu ar fi trebuit ca eu sa ma transform la loc in om?>><< Daca ma gindesc mai bine, ar fi trebuit...>>.Aerul din cava era uscat, practic imposibil de respirat.Mi-am pus mina la gura cind un gaz a iesit din plante, dind voie lacrimilor sa curga

Merg mai departe simtindu-mi picioarele slabite, iar pleoapele din ce in ce mai grele, ma mai tirii citiva metri, constienta ...ok,aproape constienta de ceea ce se intimpla,cind dau sa ma prabusesc, ceva ma prinde de burta de dupa state tiriindu-ma.
Dupa ceva timp
Ma trezesc pe podeaua tare a vulcanului, ma scol pe fund investigind interiorul.Chas era linga mine inca dormind.
-De ce sunteti aici, un glas puternic rasuna cu ecou.
Imi intorc capul infricosata.In fata mease ridica un om bine construit.

-Am venit dupa un prieten,am raspuns eu sincer, sculindu-ma in picioare, inca destul de slabita.Cine esti tu?
-De ce ar trebui sa-ti zic?Nu am incredere in ciini ca tine.
-Pentru cei ce nu stiu, eu. nu sunt ciine, noi suntem lupi!Si in al doilea rind, nu e neaparat sa-mi zici ceva, voi afla eu ce ma intereseaza,zimbesc smecher, el se uita nedumerit punindu-se in modul de lupta cu o fata indiferenta, insa nu reuseste sa reactioneze ca eu si eram linga el cu mina la cap, implantindu-mi lumina in creerul sau. Lumina strabate vasele sangvine, ceva conectindu-se.
-Sunt tatal acestor copii, sunt un dragon, am o curva de sotie, ma numesc Lignius Stefanita, vreau sa mor, imi zice el ca un robot.
-Dorinta ti se va indeplini, ii zic eu lui Lignius cu aceeasi voce de robot, ridic mina in dreapta mea si ii spintec capul.
Ma aplec linga Chas il i-au de haina si il pun pe umarul sting cu fata in jos,ma uit prin prejur, o temnita, frica ma cuprinse cind o viziune din trecut cu Gorden imi revenise din adincul mintii.Pentru citeva secunde nu mai respiram, insa toate aceste temeri mi le-am blocat, recapatind forta sa inaintez.Usa era deschisa spre fericorea mea, ma uit inapoi la dragonul decapitat.Fix linga usa, un set mare de chei de fier cu inscriptii cu numerele celulelor, le i-au cu mina libera si pornesc inainte spre intunericul din fata mea.
Ma uit prin parti, dupa gratii o multime de fiinte nevinovate sau mai putin nevinovate,fetele lor erau atit de triste,

si desigur nu am putut sa nu le dau drumul, cu intunericul meu, am instalat toate cheile in broasca lacatului si le-am deschis perfect sincronizat.Am facut semn sa ma urmeze, punind mina la buze pentru a nu scoate un sunet.O vad in urma pe femeia care o cautam, am expirat usurata.
-Iti multumesc pentru ca ai venit dupa noi,imi zice aceasta cu glasul sau pitigaiat.
-De parca as fi avut de ales, ii zic dindu-mi ochii peste cap.
Dupa 30 minute
Am iesit toata turma(literalmente) prin peretele vulcanului, chiar imi era lene sa mai ridic scarile alea, mai ales cu Chas pe spatele meu.Cum am iesit, toti au inceput sa fuga care si pe unde apuca.Femeia m-a apucat de mina.
-Cum te-as putea rasplati, ma intreaba privindu-ma cu ochii sai sclipitori.
-Vreau sa ajung la haita regala,i-am zis fara emotii.
Hek se aseaza pe umarul meu liber, cintind niste note din Never forget you.
-Doar atit, ma intreaba aceasta, ridica din umeri, pocneste din deget si a disparut, sau eu am disparut?
Totul se invirtea in jurul meu cu o viteza anormala.Nu inteleg ce se intimpla, un sentimen de greata isi face prezenta in gitul meu uscat,iar apoi cum a si aparut, asa a si disparut.Ma trezesc privind o haita si incoronarea unui nou Alpha carenu are drept sa se afle unde se afla.
-Nuuuuu, strig eu cu cel mai puternic glas pe care il puteam scoate.In urmatoarea secunda, toti se uita in spate sculindu-se si cazind in genunchi cu capul in jos.
-Alpha s-a intors, strig catre multime.
--------------------
Haleeeeluia am terminat cartea!!!!
Uhuuuu!!!

Ma voi gindi daca sa postez a doilea volum, daca doriti comentati, votati!!!