Căprioara

338 17 2
                                    

Arow,a urat mereu oamenii. Asta nu ma mira... Ar fii stat rupt de foame langa un om cu mancare,poftind,decat sa accepte mancare de la acel om. N-am crezut niciodata ca poate face ce a facut!
Intr-o zi , Arow si Zane au plecat la vanatoare,cu batranul si schiopul Tonny,in urma. Nu gasisera nici macar picior de iepure,sau copita de caprioara. Ei se despart,pentru a inconjura toata padurea.... Atunci Arow(săgeată, trad. Din engleza) Vazu in departare ceva,ce mirosea nemai pomenit! Sitea un miros domestic,in limitele salbaticului. Parca era... O catelusa! Ii auzea chiar si bataile inimii. Se indragosti imediat de miros si de acel sunet de inima. Tuturor le bat inimile diferit! Arow avea puterea de a le auzi. Malitiei,(lupoaica alpha) i-a zis ca inima ii bate necurat,si strain,dar totusi atragator si viclean. Mie,mi-a zis ca-mi bate inima ca o toba,cu un ritm angelic,batut ca pe asfalt,de pernutele unei pisici.
Arow se duse sa vada ce era... La un metru,si ceva statea de el, o fetita,de vreo 12-13 ani. Ea il fixa. Nu fugi. Nu tipa. Se uita. Il fixa,neincetat,cu niste ochi mari si galbeni,inchizandu-si gura zambitoare cu colti ca de fildes. El facu exact acelas lucru. Prin fata lui trecu o caprioara,care se uita la el. Arow nu facu nimic. Caprioara se apropie de el si il saruta dupa urechea ciulita. El se intoarse,si se gudura pe langa ea. Fetita,Karla , venise la padure special ca sa vada o caprioara. Caprioara veni la ea,si o saruta cu un botic umed si dulcic pe mana. Ea,fixandu-l pe Arow,o scarpina (nici uitandu-se la ea) pe cap cu 3 degete.
Mai tarziu,Arow se duse la haita:
-Arow,ai gasit ceva? -Zane
-Nu frate... Scuze!-Arow
-Se pare ca astazi, Tonny e eroul! -Malitia
-Da?-Arow
-Da.- Bad
- A gasit 10 iepuri,si i-a prins. Apoi a gasit 5 caprioare , si s-a intalnit cu Zane,iar Zane l-a ajutat se le prinda . - Good
-Bravo,baieti! Hai,datii si lui Arow doua picioare si-un ficat!- Blanka
- Mersi! - Arow
Peste o ora:
-mmmm!!! A fost bun! Acum ma voi duce la Shadow! Sper sa nu...

În HaităUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum