Buburuza Si Motan Noir

Sora mea supereroina

-Cine... Adrian? Cine-i ala?
-Te rog, mi-as recunoaste dintr-o mie fratele.
-Erika???
Cred ca eram la fel de uimita ca el.
-Stai putin, sunteti frati??? zic eu uluita.
-Gemeni chiar. ma lamuri ea.Apropo, stiu ca esti Marinette.
Am plecat de acolo plangand. Fusesem o mare idioata. Nu il lasasem pe Adrian sa imi explice ce se intamplase. Stateam la mine in camera la mine si plangeam. Tikky se chinuia sa ma consoleze dar eu eram prea distrusa ca sa o ascult. Dintr-o data ma trezesc ca cineva ma mangaie pe spate. M-am intors brusc si l-am vazut pe Adrian.
-Am fost groaznica. Imi pare rau. Te voi intelege daca nu vei vrea sa ne impacam.
-Dar vreau.
In momentul ala am sarit de gatul lui si l-am sarutat.
-Trebuie sa imi cer scuze Erikai. Am tratat-o oribil.
-Sa mergem.
Cand am ajuns la el acasa linistea domnea peste tot.
-E in camera ei. Ma lamuri Adrian si imi facu semn din cap sa intru.
Am ciocanit usor la usa dar la inceput nu s-a intamplat nimic dar apoi usa s-a deschis usor. Erika aparu sfioasa in dreptul usii.
-Ce s-a intamplat?spuse ea uimita de faptul ca indraznisem sa intru in casa ei.
-Vreau sa vorbim.
-Ce, vrei sa insinuezi din nou ca ti-am furat iubitul?
-Voiam sa iti cer iertare. Adrian... Ai putea sa...
-Sigur,zise rusinat si ne lasa singure.
-Am putea sa o luam de la inceput. Cred ca am putea fi prietene bune.
Erika statea la geam si nu parea sa ma fi auzit.
-Poate ca da, stii Marinette, eu sunt actrita. Vin de la Hollywood unde am facut un film de cateva luni. Sunt actrita principala. Filmul se lanseaza intr-o saptamana. Am vrut sa imi fac prieteni fara sa stie cine sunt.
-Inteleg. Hai sa o luam de la inceput: Buna, eu sunt Marinette Dupain.
-Erika Agreste.