Buburuza Si Motan Noir

Intalnire

Mi-am luat capul de pe umărul lui cand l-am auzit suspinand.
-Te rog nu! am suspinat cand i-am vazut lacrimile. A încercat sa isi mascheze lacrimile intorcandu-se cu spatele. De ce? De ce au toti o problema cu mine?
-Nu am o problema cu tine!
-Atunci ce e?
-Nu mai suport!
Cand am auzit asta am izbucnit si mai tare in lacrimi luandu-mi fata in maini.
-Nu! Iubito ai inteles gresit.
-Ce?!
-Nu mai suport sa te vad in halul asta. Esti mereu trista si plângi. Mi-e dor de zâmbetul tau. Mi-e dor de persoana care erai. Mi-e dor de tine.
In timpul acestor cuvinte care ma strapungeau ca niste săbii, lacrimile ii curgeau pe obraji.
-Bine! Îmi revin doar nu mai plânge!
-Erika, a zi el trăgând aer in piept, eu nu vreau sa te prefaci ca esti bine doar de dragul meu.
-Dar nu pot!
-Persoane ca Sabrina si Chloe vor exista mereu. Nu trebuie sa te lasi influențată de ele.
-Dar de ce? De ce ar face asa ceva?!
-Gelozie. Tu esti frumoasa, deșteaptă, drăguță, prietenoasă, grijulie si sociabila.
M-am uitat in ochii lui care emanau căldură si l-am sărutat apăsat.