Gemenele

Capitolul 2

Perspectiva Lorenei
Am iesit din camera ei putin ingandurata. Cum adica "stiu ce vrei tu defapt... pe mine nu ma pacalesti"? Chiar nu o inteleg.
Dar e ora 9 si eu tre sa ma duc la scoala. Imi iau geaca de piele neagra, conversele albe si ghiozdanul si ma indrept spre liceu.
Cand ajung, ma intalnesc cu BFF-ul meu, Camelia.
- Buna, la multi ani!! A, si ti-am luat o bratara. E alba cu perle albe!!! spune apoi sare si ma imbratiseaza.
- Hei, multumesc. E cel mai frumos cadou pe care mi l-a dat cineva in viata mea. apoi o imbtratisez si eu.
- Doamne, cum ne-am distrat la mare. A fost super.
- Da, am ras atat de tare ca a doua zi am facut febra musculara la abdomen.
Am inceput sa radem dar distractia noastra a durat putin fiind ca a parcat o masina neagra mare in fata scolii.
De la volan iese bad boy-ul liceului si din partea cealalta iese Casandra. Mereu ii place sa fie in centrul atentiei iar pe mine sa ma eclipseze si sa rada de mine.

- Vai dar ia uite cine e in fata mea... Chiar copia mea!! Nu imi vine sa cred, mai bine imi aduceam o oglinda, decat sa te privesc pe tine si pe prietenii tai tocilari, Lorena.
- O dar vai, sentimentul e reciproc, Casandra. Mai bine ma uit la mine si prietenii mei decat sa ma uit la drogatii tai.

Toata scoala a ras. Pe fata surorii mele se poate citi furia asa ca mi-am luat talpasita. Ma duc cu Cami la bibleoteca scolii si acolo il vedem pe Boby. Prietenul nostru cel mai bun.
- Dar tu muncesti de dimineata la proiectul asta, nu Boby?
- A, buna fetelor. Nu v-am observat. Da, sunt foarte prins in treaba asta. Nu vreti sa ma ajutati?
- Ba chiar vrem.
- Duceti-va si cautati cartea asta. Multumesc.
Ma duc si caut cartea. Carte de biologie.
Dupa mai bine de un sfert de ora o gasesc.
- Hei Bob, am gasit-o.
- Mersi. Azi termin proiectul si ne intalnim la cantina la masa noastra, ok?
- Ok, bye.

Iesim din bibleoteca si se suna.
- Eu am mate. Tu? spune Cami.
- Geografie.
- Ok. Bafta.
- Multumesc. Si tie.
Apoi ne despartim. Pasesc in sala de clasa si toti colegii vin la mine si ma felicita.
- Buna, la multi ani.
- Wow, cum i-ai replicat Casandrei...
- Asa ii trebuia, demult ma necajea.
Doar le zambesc, le multumesc si le spun ca am procedat astfrl pentru a ma apara.
M-am asezat in banca si profa a intrat in clasa. Acum incepe plictiseala.

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Se suna si eu ma ridic obosita dupa doua ore de mate si maindrept spre cantina unde ma asteapta Boby si Cami.
Iau un loc si ii simt privirea arzatoare a Casandrei in spatele meu, dar nu ma intorc. Nu vreau sa ii dau satisfactie asa ca incep sa vorbesc cu prietenii mei despre proiect.

Perspectiva Casandrei
Ma uit insistent la ea sperand ca se va intoarce si se va uita la mine dar ea sta si vorbeste.
Dupa cantina mai avem doua ore si plecam acasa asa ca o sa am timp berechet sa o iau la intrebari.

Acasa: Perspectiva Casandrei
- Cum ai putut sa ma faci de ras in fata intregii scoli din prima zi si tocmai de ziua mea?? strig eu.
- Asa cum ai putut si tu. spune ea.
- Si nu mi-ai luat nici un cadou de ziua mea!!!
- Asa cum ai facut si tu.
Calmul ei ma enerveaza si incep sa imi pierd cumpatul.
- Vezi ca ai sa regre....
Ma intrerupe o sonerie.
- Ce se aude?
- Telefonul.
O las in pace si fug in camera mea spre sursa. Imi vad pietricica neagra in forma de inima de la lantisorul meu preferat stralucind. Apas pe ea si imi apare imaginea mamei mele adevarate.
- Veniti repede!!
- Cine?
- Tu si Lorena.
- Mama, Lorena a avut un accident si are amnezie. Nu isi mai aminteste nimic.
- Poftim? Dar aici va incepe un razboi. Am nevoie de voi!!

He he he, suspans. Da, am vrut sa pun si putin mister si actiune. Spuneti-mi cum vi s-a parut.
Continuarea o sa o pun ori weekwnd-ul asta ori saptamana viitoare. Scuzati-mi greselile. La media e Cami.
Va pup.