Intamplare Nevinovata

Capitolul 9

Razele soarelui patrund in camera mea si imi alunga somnul linistitor. Cand vreau sa ma scol din pat nu pot. O mana mare si grease afla pe abdomenul meu, si cand ma uit este Andreas. Imagini de ieri imi apar in minte si incerc sa le alung repede. As vrea sa nu se fii întâmplat chiar as fi vrut dar nu pot sa ma opun destinului. Ma intorc pe partea cealalta si il vad pe ingerasul meu dormind bustean. Cand te tare as vrea sa il sarut, chiar imi doresc sa fim impreuna adică totusi el isi doreste di se pare ca dupa tot haosul de ieri se vede ca ma iubeste. Ma apropii usor de el si il sarut. Mii de fire de electricitate imi strabat corpul si simt cum gradina zoologica isi face aparatia la mine in stomac. Simt cum 2 mâini imi sunt puse pe solduri. Buzele lui Andreas incep sa se miste impreuna cu ale mele, imi cere permisiunea sa intre in lacasul meu si eu ii permit. Imi strabate fiecare coltisor si limbile noastre duc un dand minunat contopindu-se una cu cealaltă. Amândoi ne oprim din sarut din cauza aerului si ne privim in ochi.

- Sa inteleg ca asta e un da?
- Intelegi bine! Ii spun eu hotarata.
- Te iubesc atat de mult si primit ca nu o sa te dezamagesc niciodata.
- Stiu ca nu o cei face.
- Mi-e foame hai sa mancam.
- De acord!

Ne indreptam amândoi spre bucătărie si fac ceva de mancare. Doua omlete cu rosii si cate un suc de portocale.
Ne punem la masa si incepem sa mancam.
După ce terminam punem vasele in chiuvetă si mergem pe canapea.

Din perspectiva lui Andreas

Nu pot sa cred ca vrea sa fie impreuna cu mine. Vreau sa o fac fericita pentru ca după tot ce s-a intamplat ieri nu vreau sa o fortez foarte mult. Stam linistiti pe canapea uitandu-ne la desene animate cand dintr-o data suna telefonul. Ma scuz si merg in bucatarie pentru ca Ana sa nu ma auda.

- Da sefu'!
- Trebuie sa ei banii pe marfa neghiobule lasi toate balta ce e cu tine natangule ocupa-te de toate altfel iti zbor creierii
- Da sefu' acum vin la sediu.
- Asa sa faci. Si o sa aflu ce te retine atat, desi sper sa nu fie vreo fata.
- Nu sefu' ne vedem la sediu.

Si acum ce o sa ii spun Anei?

Din perspectiva Anei
Stateam amandoi pe canapea uitandu-ne la desene animate cand suna telefonul lui Andreas. Se scuza si merge in bucătărie. Oare cine il suna. Si ce este asa important de nu poate sa vorbeasca aici? Nu cred ca e cu altcineva adica am incredere in el ca imi ca spune tot.
După 5 minute de aşteptat, vine pe canapea.
- Ana trebuie sa plec acasa am o problema cu Adam dar o sa te sun
- Bine Andreas ai grija de tine te iubesc pa!
- Si eu te iubesc ingeras pa!
Iese pe usa si deja mi-e dor de el. Dar probabil este o treaba importanta.
Ca tot este duminica si de maine incepe scoala ma duc la frigider, imi iau nutella si ma duc in camera mea.
Iau laptopul si ma uit la the vampire diaries.

După 5 episoade deja mi se face somn este ora 22:30 si maine am scoala.
Imi pun ceas sa sune la 06:30 si ma bag in pat.

Ma tot gandesc la cat de radical s-a schimbat viata mea, si cand te gandesti ca înainte nu ma interesa de cum arat s-au cum ma imbrac. S-au schimbat foarte multe si totusi ma simt mai bine asa. Ma simt vie ma sint atat de bine. Decand l-am intalnit pe Andreas ma simt implinita, el a fost cel care mi-a dat lumea peste cap. Dupa tot ce s-a întâmplat in trecutul meu negru aveam nevoie de ceva care sa ma faca sa ma simt din nou bine. Acum sunt sigura pe mine. Stiu ce vreau de la viata mea. O sa ii spun lui Andreas despre tot despre trecutul meu dar nu acum. Nu este momentul si nu vreau sa ma mai gandesc la asta pentru ca vreau sa uit total de perioada aia.

Inchid incet ochii si ma las prada viselor mele dulci.

Hey scuze ca nu am mai putut sa postez capitole noi dar am fost destul de ocupată si stiu capitolul asta e prea scurt dar va promit ca o sa ma revansez.
Ma bucur ca sunteti alaturi de mine si sper sa ajung departe cu cartea asta.

Asa ca bye!