Intamplare Nevinovata

Capitolul 13

Dupa cateva luni:

Nu pot sa cred ca este perioada aceea din an care o iubesc la nebunie.
Stau pe canapea impreuna cu Katherine Adam si Andreas si vizionam un film.
Maine este craciunul si as avea ceva idei avand in vedere cadourile si impodobitul bradului.
Ma ridic de pe canapea, opresc filmul si se pare ca toti au luat acea fata de: " pune din nou filmul sau te omor" dar nu e nimic. Ma descurc eu.

- Fi-ti atenti am o idee haideti sa impodobim bradul. O sa fie distractiv. Asa putem petrece craciunul aici in casa voastra baieti. O sa fie amuzant.

- Eu sunt de acord chiar as avea chef.
Spune Katherine cu bucurie in glas.

- Hey si noi suntem de acord.

Bun eu cu Katherine o sa luam decoratiunile din pod iar baietii vor lua bradul si il vor aseza in sufragerie.

Dupa 3 ore:

- Efectiv sunt obosita.
Spun eu asezandu-ma impreuna cu ceilalti pe jos.
- Da dar am reusit am facut bradul. Si pentru ca este deabia ora 14:30 eu voi merge la mall pentru ca sunt singura care nu am luat cadouri.
- Sigur te descurci singura iubire. As putea sa te insotesc.

- Buna gluma dar stiu ce vrei sa faci. Vrei sa vi cu mine ca sa vezi ce cadou iti iau. Ei bine secret. Deci pa.

Ma duc sus ma imbrac cu o pereche de blugi, un plouver cu minioni, niste cizme si geaca si ies din casa.

Am sa merg totusi pe jos pentru ca este chiar o zi insorita si vreau sa ma bucur de ea.

Ajung la mall, intru si pentru inceput ii voi lua un cadou lui Katherine

I-am luat un lantisor cu initiala ei si un ursulet cu o inimioara in mana. Ii plac foarte mult plusurile si un joc cu star wars pentru ca ii place.

Lui Adam i-am luat un plouver pe care scrie boss si niste manusi de box.

Lui Andreas i-am luat o minge semnata chiar de messi pentru ca ii place fotbalul a fost greu sa fac rost de semnatura lui dar am reusit si i-am mai luat niste manusi de portar.

Cred ca am luat tot sper ca nu am omis nimic.
Ma duc la Starbucks pentru ca sunt franta de oboseala. Am stat si m-am gandit ce sa le iau tuturor. Este destul de greu, chiar daca sunt prietenii mei.

Am ajuns ma asez la o masa si imi comand o cafea. Ma gandesc la seful lui Andreas.
Adica daca afla de noi ca inca ne vedem si ne iubim, mi-e greu sa cred ca poate intr-o zi seful lui ne va desparti sau....nu, trebuie sa gandesc pozitiv totusi nu are cum sa afle.

Sunt franta. Insfarsit mi-a venit cafeaua. Ma uit in jurul meu si la o masa este un baiat care se uita foarte ciudat la mine.

Si totusi mi se pare foarte cunoscut.
As crede ca e....dar nu...nu are cum sa fie el. Te rog sa nu fie el.
Am zis ca nu vreau sa imi mai vad trecutul. Nu vreau sa mai dau ochii cu el.

Eram atat de absorbita de gandurile mele intortocheate incat nu am observat ca acel tip s-a asezat la masa mea si simt cum isi plimba privirea pe corpul meu.

- Buna Ana ma mai tii minte.

Nu pot sa cred nu e el. Cu siguranta nu e el. Nu se poate asa ceva.
Deja simt cum ma pisca ochii si cum lacrimile incep sa curga incet incet.

Imi iau geanta si pungile cu cadouri si ma indrept spre casa. In timp ce ies din mall o mana ma trage.
Simt cum fragmente se tot invart prin capul meu. Lacrimile curg neincetat si nu pot sa le opresc oricat as vrea.

- Stai pe loc papusa unde crezi ca pleci.

- Lasa-ma ce mai vrei de la mine. Lasa-ma mi-ai facut viata un calvar. Din cauza ta, nu mai din cauza ta.

Lacrimile curg din ce in ce mai tare cu cat rostesc cuvintele.

- Dar nu am terminat cu tortura deabia am inceput. Si o sa fie un calvar crede-ma. Nu ai idee ce te asteapta.

In acel moment imi da drumul la mana iar eu incep sa alerg ca nebuna pana ies din mall. Trebuie sa ma linistesc. Totul va fi bine.
Nu ii voi spune lui Andreas, absolut nimanui. Nu vreau pur si simplu nu vreau sa ii implic in asta.

Dupa 15 minute:

Am ajuns acasa si pun cadourile la subsol unde sper ca nu vor umbla.

Ma duc in camera mea si acolo in gaseac pe Andreas doar in boxeri si un maieu.

Este atat de sexi. Nu stiu ce am putut sa fac sa il merit.

- Hey gata cumparaturile?

- Da.

Andreas se da jos din pat si se indreapta spre mine. Ma ia in brate facandu-ma sa imi inconjor picioarele de mijlocul lui sarutandu-ma apasat intrand in lacasul meu. Gradina zoologica reapare in burta mea si mici fire de electricitate imi strabat corpul. Ma pune pe pat si incepe sa depuna saruturi pe maxilar coborand pe clavicula si tot mai jos. Imi aduce aminte de.....nu nu pot. Incep sa plang.
Andreas observa si ma ia in brate.

- Hei Ana uite-te la mine ce s-a intamplat? De ce ai reactionat asa?

- Nu pot Andreas. E prea mult nu pot imi pare rau. Imi cer scuze nu pooot!!!

- Gata calmeaza-te nu te fortez totul e ok nu se intampla nimic. Hai sa ne culcam sa ne linistim si cand vei fii gata sa imi povestesti te voi asculta si nu te voi judeca te voi ajuta dar asta se va intampla doar cand vei fii pregatita.

- Mersi ca ma intelegi. Te iubesc.
- Si eu te iubesc.

Si asa am reusit sa ma calmez.
Ne punem amandoi in pat si imediat ma ia somnul pe aripile lui leganandu-ma incet.

Buna am revenit inafarsit cu un nou capitol. Cam tarziu stiu dar totul e in regula.
Sper ca o sa imi fac mai mult timp pentru carte dar o sa incerc sa postez mai tarziu.
Ne vedem in capitolul urmator
Bye😘