Noapte buna,Tania!

Capitol dedicat Esmeraldei

Esmeralda statea in patul ei tare,ascultand muzica la casti.Deodata in camera ei intra tatal ei,Jack,care era padurar,dar de cand mama Esmeraldei,Lucy,muri,el a cazut intr-o depresie,luand calea alcoolului.Acestea era cu sticla in mana,camasa uda si barba neingrijita...
-Esmeralda!Ce faci aici,tampito!
-Tata,ai zis ca dupa ce termin curatenia in casa,pot sta 5 minute linistita,ascultand muzica fara alte griji!
-Gura,nesimtito!Cum iti permiti sa ma contrazici!?Eu sunt seful in aceasta casa,deci eu dau ordinele. S-a inteles?
-Da...murmura Esmeralda.
-Acum du-te si taie lemnele pentru foc,fa mancare si ai grija de ceilalt.Eu ma duc la carciuma. Daca cand ma intorc nu gasesc ceva in regula,vin si te bat.
-Dar mereu tu vii bat acasa,si mereu tma bati!
-Ce-ai spus,domnisoara?si ii da o palma Esmeraldei,iar aceasta cazu si incepu sa planga.
Se scula,isi sterse lacrimile si se duse in padure,unde incepu sa planga...Parul blond ii cadea pe degetele subtiri si rece.Ochii caprui ageri ii erau plini de lacrimi,iar buzele roz si subtiri tremurau.
-Hey,papusa,te ajut?zise Zack.
-Zack?!Tu esti?
-Dar cine altcineva? iar Esmeralda sari la gatul lui Zack si il imbratisa.
-Zack,mi-a fost dor de tine!
-Si mie la fel,Esmeralda!
-Zack,stii,poti sa-mi spui Es...
-Bine...Es...dar de ce plangeai?
-Off,tatal meu e beat,si pleaca iar la carciuma,iar eu trebuie sa termin toata treaba,daca nu iar ma va bate!Nu-l mai suport!
-Mie imi spui!Tania e o nesuferita!M-am saturat de ea.Parintii mei o cred pe ea copilul minune.Eu nu sunt nimic. As vrea uneori sa plece,sa dispara!Saraca Molly,ea e nevinovata!E dulce si adorabila! Dar Tania e un dracusor in devenire!
-Zack,si eu am frati mai mici.Eu am 4 si iti spun ca nu e usor sa ai grija de ei.Ca frate mai mare,ai responsabilitati.Parintii tai se bizuie pe tine!
-Stiu,dar nu e usor!
-Lasa,vino incoace!Am gasit ceva care te va da pe spate...
Si il trase usor de maneca pulovarului,pana ce ajunse la o groapa mare,unde se puteau vedea piese dintr-o masina,care erau si acestea vechi si ruginite...
-Hai sa coboram acolo,jos!zise increzatoare Esmeralda.
-Esti sigura?Pare putin periculos!
-Haide,cumva ti-e frica?
-Mie?!Nu!!
Si coborara in groapa mare,unde incepura sa se uite prin componemtele masinii.Zack observa ceva stralucitor,care ii atrasa inmod direct atentia.O ridica de jos si s-a uitat lung la ea. Era un colier galben,cu o nestemata foarte frumoasa pe ea.
-Hey,Es,uite ce-am gasit!si ii arata colierul.
-E foarte frumoasa,Zack!
-Ma gandeam sa ti-o dau cadou tie!Vrei?
-Ooo,Zack,esti un dulce!si il saruta pe buze,la care Zack a ramas uluit.
Spre deosebire de voi,Esmeralda nu stia ca dobandirea acelui colier care apartinea chiar fantomei care a ucis-o pe matusa Mary era blestemat,fantoma punand astfel stapanire pe sufletul Esmeraldei.