11-Partener nou

51 8 2
                                    

Jacklin:

Stătea relaxată la masa 3,cu noul ei prieten când ,deodată simte ceva rece în cap. Evident ca numai idiotul de Rei putea face asa ceva. Se ridica de la masă, păstrându-si calmul și ii spune:
- Aha, sa înțeleg ca vrei cearta cu mine, nu? Ei bine, erai în lista de viitor a lucrurilor rele. Acum ești prima mea problema.
Crezi că dacă ma omori câștigi ceva? Ei bine, nu. Tot criminal rămâi. Mafia mea nu are scrupule și nu cred ca o sa le fie mila, sa nu apese pe trăgaci.
Se intoarce catre Nick, bulversata de tot ce s-a intamplat pana acum si se apropie de el, cat sa auda:
- Nick, dragule, hai sa plecăm de aici. Clubul asta nu îmi face prea bine, vreau acasă.
Ii spune ea, în timp ce îl ia de mana și se face ca ii este rau.
-Ce vrea Rei de la tine? Îmi ascunzi ceva?
- Nick, nu îți ascund nimic,dragule
-Cat timp sunt eu lângă tine, nu ti se va întâmpla nimic. Îmi spune el și ma ia de mana
- As vrea sa facem cateva poze,știu eu un fotograf bun. Vrei Nick?spun eu , schimband subiectul.
-Mda...vedem cum decurg lucruriile, pisi. Imi face cu ochiul si isi trece mana prin parul lui des.
Prima data credea ca e o glumă, dar începe și ea sa aiba sentimente pentru el, l-ar putea băga și în gașca ei. Evident colaborând cu gașca prima dată.

Rei:
Jacklin s-a enervat la culme și a facut o criză de nervi. Nick a încercat să mă calmese și se puse să fumeze o țigară, imediat ce terminase de pălăvrăgit îi retez țigara direct din gură. Delavigne a început să facă pe amorezata pe aici cu Nick.
-Mă scârbiți, mi-am pierdut interesul de a mă juca cu voi. Spun asta și trag în umarul lui Nick, iar pe Jacklin o împușc unde apuc, amândoi încep să urle de durere.
-De scapi cu viață norocul tău, sper că ți-ai învățat lectia de a nu te pune cu mine. Spun asta și arunc o bombă fumigenă și îmi fac ieșirea din acel local. Dau un mic apel telefonic.
-Oi , cât vrei pentru o casă nou, nouță mai înafara orașului? Cu armamente și dotată cu tot ce trebuie?
-Ce dracu' ai mai facut?
-Vorba lunga, sărăcia omului. Da sau nu?

Zoe:
Nu intru bine în casă, că deja majordomul îmi spune că fratele meu mă așteaptă în biroul lui. Urc repede scarile și bat la ușă. Intru și văd că vorbește cu un om.
-Deranjez? Intreb pe un ton plictisit.
-Nu, intră să îți spun ce ai de făcut.
Mă așez lîngă birou pe scaunul din fata, băiatul rămâne uimit.
-Te rog să te ridici ,nu poți să te așezi așa din senin în fața șefului. Spune băiatul.
Fratele meu schițează un zâmbet pe sub mustati.
-La agenție o să stau unde vrea el ,dar acasă la familia mea ,stau unde vreau eu. Ai înțeles? Zic eu, ridicând tonul.
Băiatul rămâne puțin șocat, cred că și-a dat seama cu cine vorbește.
-Da...să trecem la subiect nu am timp de pierdut cu discuția voastră ,o să aveți timp. Ai auzit știrile ,ar trebui să știți că acel traficant e omul meu, deci trebuie să îl scoatem de acolo înainte să cedeze. L-aș fi trimis doar pe el, dar fiind mai gravă situația...mă bazez pe tine să îi scoți de acolo fără să scoată nimic despre noi. El o să îți arate cu cine trebuie să vorbești, știu că e ceva nou dar ești deșteaptă. O să te descurci.
Mă uit plictisită la el și îmi vine să dau cu ce apuc după el ,dar mă controlez deoarece era acel băiat de față.
-Ok, pot să plec sau trebuie să o rezolv acum?
-Cu cât mai repede, cu atăt mai bine. Îmi spune fratele meu.
-Ok, haide, cu cât termin mai repede cu atât am mai mult timp pentru mine. Spun cu un zambet tamp pe fata.
Plec cu baiatu care îmi spune cu cine trebuie să vorbesc și cu ce să îi șantajez ca să îi scot de acolo. Înainte să plecăm îmi iau un pistol și il pun în cizma de la piciorul stâng , iar la dreptul era veșnicul meu briceag de care nu mă lipsesc niciodată.
Reușesc să ajung la șeful cel mare al poliției, trecând pe lângă ceilalți cu o autoritate superioară. Bat la ușă.
-Pot să intru?
-Cine ești? spune șeful poliției.
După câteva secunde intră și băiatul care mă însoțea.
-Să înțeleg că traficantul si tipa sunt oamenii voștri.
Mă așez cât mai aproape de birou, lasând băiatul lîngă ușă să păzească.
-O, deci știți ce vreau. Să nu lungim povestea și să trecem la fapte. Tu îi lași să plece, noi mișamalizăm totul și câștigi tăcerea noastră, pe lângă o sumă de bani.
-Crezi că merge așa ușor , păpușă? Asta făceam pentru găsti mai minore, dar asta nu o să o fac de data asta.
-Ok, deci joci dur. Am auzit că ai o familie acasă...
-Da ce vrei să zici prin asta?
-Eu, nimic... și se știe cât îți iubești copii.
-Nu înțeleg ce vrei să zici, oricum...nu te ajut. Spune incepând să se panicheze. Vrei să faci și tu o vizită prietenilor tăi închiși? scoate arma din dotare. Băiatul cu care am venit se sperie puțin, dar eu mă amuz și mă ridic in picioare.
-Ha, nenea vrei să ameninț și eu? Pînă acum făceam o conversatie ,dar dacă tot vrei să ne enervăm , o să o facem. Scot niște poze și le împrăști pe masă, după iau arma din cizma și o pun pe masă.
-Să zicem că iubita ta soție ar vedea astea. Ce ar zice? Incet ,încet oamenii tăi dragi, ar dispărea pe rând încetișor . Nu ar trebui să te joci cu mica prințesă a lui Carlote... ar fi ușor să i-au arma si să îți distrug toată familia , iar apoi să mă joc cu nervii tăi până înebunești si apoi să te omor și pe tine și să îmi continui viața liniștită în casa mea de lux din străinătate. Ar fi mai ok.
Polițistul se așează jos si se blochează pentru câteva secunde, până îl trezesc eu dând cu pumnul în masă.
-Nu am timp pentru hibernarea ta ,ar trebui să asculți ce îți spun ! Daca înțelegi , o să fii răsplătit pe măsură. Ii arunc în față un teanc de bagnote. Ai înțeles?
Se uită speriat la mine și apoi ia grămada de bani care se împrăștiau pe biroul său.
-Bine, ascult, cum vrei să acționez? Răspunde el ,văzând că nu mai are nicio cale de scăpare.
Mă așez calmă:
-Nu puteai să începi așa, economiseam timp. Ascultă ce ai de făcut, mușamalizează tot și mâine îi eliberezi pe toți, de presă ne-am ocupat deja. Fa-i pe toți să tacă ,uite numărul meu trimite-mi suma care ai nevoie. Iau briciagul de pe masă , jucându-mă puțin cu el.
-Am înțeles. Zice cu vocea tremurâmdă.
Mă ridic și dau să plec, dar mă întorc spunând:
-Sună familia fetei și zi să o ridice mâine de la secție.
-Cum dorești.
Mă întorc spre ușă și plec. Băiatul mă urmează in tăcere până la mașină, înainte să urc îmi spune:
-Șeful are dreptate, pe cât de firava arăți, pe atât de periculoasă.
Auzind astea închid ușa mașini, deschid geamu și spun:
-Știu. Raspund scurt,masina luand-o din loc. Închid geamu și mă pregătesc pentru petrecerea unei colege. Așa o să mă mai liniștesc.

Ingerul Iubirii Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum