Capitolul 4

13 1 0
                                    

Blake îşi deschise braţele, iar Natalie se aruncã la pieptul lui.
Curând, mult prea curând, vocea din difuzoare se auzi din nou anunţând cã rândul lui Natalie se îmbarca. Annie o îmbrãţişã pentru ultima oarã lung şi disperat, care nu era suficient. Apoi, cu o ultimã fluturare grãbitã de mânã, fiica ei dispãru înãuntru.
- O sã fie în regulã, Annie.
- Ştiu rãspunse ea privind fix la culoarul gol.
Rãmase acolo mult timp dupã ce avionul decolase. Îl simţea pe Blake alãturi.
Se întoarse. În ochii lui nu vãzu decât propria ei reflexie şi oglinda înceţoşatã a vieţii lor împreunã. Chipul lui frumos era mai serios decât îl vãzuse vreodatã.
- Ah, Annie... Vocea lui era puţin mai mult decât o şoaptã rãguşitã. Ce-o sã faci acum?
- Du-mã acasã, Blake, reuşi sã zicã.
- Desigur.
Blake o luã de mânã şi o conduse de-a lungul terminalului şi prin parcare.
- Ce-ai spune de o excursie la Mystic? îl întreabã pe neaşteptate. Blake nu o privi şi nu-i rãspunse, iar Annie se simţi brusc micã şi prostuţã. Trase de cercelul cu diamante din urechi şi privi abãtutã pe geam. Mã gândeam sã mã înscriu în Club. Vrând, nevrând, o sã am mai mult timp liber acum. Mereu îmi spui cã ar trebui sã ies din casã mai des. Cred cã mi-ar plãcea sã încerc gimnastica aerobicã. Ce pãrere ai?
- N-am mai spus asta de ani de zile.
- A, pãi... aş putea sã joc tenis. Pe vremuri îmi plãcea. Ţii minte când jucam la dublu?
Blake virã şi intrã pe autostrada Pacific Coast, integrându-se în trafic. Când ajunse la intrarea complexului lor, îi fãcu cu mâna paznicului din gheretã şi pãtrunse în Colonie, cartierul cel mai prizat de pe malul mãrii.
Odatã ajunşi acasã, Blake încetini şi manevrã pe aleea pavatã cu cãrãmizi. Se opri în faţa garajului. Nu lãsa niciodatã Cadillacul în ploaie... "Nu e-n apele lui."
Se rãsuci spre el şi îi dãdu cu delicateţe o şuviţã la o parte de pe frunte.
- Te iubesc. O sã trecem peste asta împreunã. Nu se aşteptase la vreun rãspuns, dar tãcerea lui o duru. Îşi ascunse dezamãgirea şi întredeschise portiera maşinii.
- Annie.
Blake îi rosti numele pe un ton atât de aspru, încât o fãcu sã-şi muşte limba la mijlocul proloziţiei. Se întoarse spre ea. Avea lacrimi în ochi.
- Şi mje o sã-mi fie dor de ea.
Blake îşi întoarse privirea şi oftã din greu.
- Nu înţelegi. Vreau sã divorţez.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 05, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

A Doua ŞansãUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum