The loos

1.întoarcerea

Mă uit pentru ultima dată în oglindă si zâmbesc. Am ajuns exact ceea,ce nu speram vreodată să ajung.
Rochia neagră si mulată până la genunchi îmi venea perfect,pantofii negri se potriveau perfect cu poşeta din mâna mea care era tot neagră,părul meu prins într-o coadă de cal si machiajul meu extrem de finuţ îmi dădea o latură elegantă. Eram pregătită,atât de pregătită să îi distrug.
Am fost aruncată în iad,dar am învăţat să îl conduc.
Am iesit din casă,si am pornit către firma lui Niall.Singurul meu prieten,el îmi stie povestea,el a fost singurul care mi-a fost alături, el e cel căruia îi datorez propria viaţă.
În jumătate de oră am ajuns,imediat cum am intrat s-a făcut liniste.
M-am îndreptat către secretara lui si am ciocănit în birou, deoarece ea avea altă treabă.Imediat cum m-a văzut a făcut ochii cât cepele si s-a ridicat de pe scaun.
-Bună..ziua,domni-şşş-oară!-spune ea bâlbâindu-se,oameni nu înţeleg că nu trebuie să le fie frică,frica te omoară,cândva si mi e mi-a fost..
-Bună! Anunţă-l pe Niall că sunt aici!-spun eu dur,ea imediat sunându-şi şeful.
-Domnişoară, şeful vă asteaptă!-spune ea cu o voce mică.
Imediat cum am auzit,m-am îndreptat spre uşa biroului,intrând în el,închizând uşa după mine.
-Hei!-spune el ridicându-se.
-Bună!-spun eu după o scurtă îmbrăţisare.
-A venit ziua..esti pregătită? -mă întreabă Niall după ce se asează pe canapea,eu asezându-mă pe fotoliul său.
-Al dracului de pregătită! -spun eu zâmbind.
-Nu uita,eu voi fi aici pentru tine,ai grijă de tine,să nu îţi fie frică, si să nu plângi!-spune el.
-Nu voi mai plânge pentru nimic în lume.Iar frică? Niall nu mai are de ce să-mi fie frică! Oricum nu m-ai au ce să-mi ia! Mi-au luat totul! Când ai pierdut deja totul nu mai ai ce pierde. Corect?-spun eu dur.
-Si dacă îl vei vedea pe EL?-spune el ridicându-şi o sprânceană.
-Cine? Max?El v-a fi distrus primul!-spun eu prefăcându-mă că nu mi-am dat seama despre cine vorbeste.
-Mă refer la ZA..-încearcă el să spună.
-Nu îi pronunţa numele!-îl întrerupt eu.
-Bine..te rog să ai grijă!-spune el.
-Si tu de tine..-spun eu si după ce îi mai dau o îmbrăţisare plec din birou.
Am trecut pe lângă oamenii care mă priveau cu frică în ochii,îi înţeleg cândva am fost si eu ca ei,si mi-e îmi era frică de oameni.
Am ajuns la aeroport,a trebuit să urc în avion. M-am mai uitat odată pe geam când avionul a decolat.
Sunt Rebbeca Foster,sunt o persoană puternică,cândva un copil pierdut.Am murit de multe ori,dar am reînviat de puţine.Am fost călcată în picioare,am fost aruncată în mâinile diavolului,dar m-a împrietenit cu el.Am 21 de ani,iar la 18 ani am plecat în New York pentru a putea avea o viaţă linistită. Am avut nevoie de psiholog, iar în fiecare zi timp de 3 ani ,mă uitam în oglindă si spuneam"Sunt Rebecca Foster,am 18 ani si a trebuit să plec din Londra,si să vin aici în New York pentru a putea să avea o viaţă linistită!Am murit de multe ori,si am reînviat de puţine! Într-o zi mă voi întoarce si îi voi distruge! "
Acum mă întorc înapoi în Londra,pentru că acum a venit momentul!
După câteva ore,avionul a aterizat în Londra.
Am iesit din aeroport si am luat un taxi.Imediat după ce am ajuns la destinaţie,i-am plătit si am coborât.
Am ajuns la clubul în care am fost obligată de Max să lucrez, nu credeam că voi mai ajunge vreodată aici.
Am tras aer adânc în piept si am intrat. Mirosul de alcool si fumul imediat invadându-mi nările. Aceiaşi oameni,aceleaşi fete îmbrăcate sumar si aceleaşi obiceiuri cum ar fi drogarul sau sexul.
Am înaintat spre bar unde l-am văzut pe Max ţipând la barman.
-La fel de nervos,ai rămas Max!-spun eu tare,poate prea tare el întorcându-se spre mine şocat.
-Rebecca Foster,frumoasa mea Rebbeca Foster! Ce supriză să te văd! Nu credeam că o să te mai văd vreodată în Londra!-spune el fiind acum în faţa mea,zâmbindu-mi cu dinţi lui galbeni.
-Stii..nici eu nu credeam că o să mai vin vreodată pe aici,dar totuşi vrei să îţi spun un secret?-spun eu chicotind fals.
-De ce nu?-spune el luând o gură de alcool din paharul său.
-Oraşul ăsta nu este destul de mare pentru amândoi,aşa că odată ce am ajuns eu,ar trebui să împachetezi!-spun eu dur el prinzându-mă de braţ vrând să zică ceva dar a fost întrerupt de nişte împuşcături de afară,în club făcându-se liniste.Max mi-a dat drumul si a deschis uşa,mi-am dat ochii peste cap dar am rămas şocată când l-am auzit pe Max ţipând.
-Malik! La dracu îmi speri clienţi!-ţipă Max dându-se dun uşă.
-Taci dracului! Dacă nu vrei să îi dau foc clubului! -se aude vocea groasă,vocea care m-a făcut să o iubesc si să o urăsc în acelaşi timp,vocea care mă făcea să mă speri si apoi mă liniştea,vocea omului pe care îl iubeam dar si uram,vocea omului care m-a făcut să plâng si să râd,vocea omului care mă iubea si ura în acelaşi timp.
Vocea lui.Vocea lui Zayn Javad Malik,primul si ultimul bărbat din viaţa mea.
-Bine..hai să bei ceva cu mine!-spune nenorocitul de Max.
Imediat în încăpere a intrat un bărbat blond,cu tatuaje poate mai multe, decât când l-am văzut ultima oară,îmbrăcat în negru ,dar cu o geacā crem si niste ochii în care nu puteai vedea altceva decât multă răutate si ură.Am tresārit atât de tare când se îndreptau spre mine,de am împins un boschetar atât de tare de a căzut în faţa lui.
El ridicându-şi imediat privirea spre mine încruntându-se.
Următorul lui gest m-a şocat.
A tras 3 focuri de armă în tavan,iar oameni au început din nou să ţipe.
-Din momentul ăsta aveţi 5 secunde să iesiţi din acest club! Cine nu a ieşit e mort! -zbiară el neluându-şi ochii de la mine.
Imediat cum a spus asta.Oamenii au dat buzna spre ieşire.
După maxim un minut în care toţi oameni au ieşit rămânând doar eu cu el şi Max care ne privea de la o masă rânjind.
M-am uitat din nou la Zayn,văzându-mi reflexia în ochii lui.
-Zayn...-şoptesc eu.
-De ce dracului te-ai întors?!Si unde dracului ai fost 3 ani de zile?!-zbiară el fiind acum în faţa mea.
-Eu..am fost în New York.-spun eu uitându-mă fix în ochii lui,în care nu pot vedea decât ură.
-Si acum de ce dracului ai venit?!-zbiară el din nou la mine.
-Pentru a mā răzbuna!-ţip eu la el,el izbucnit într-un râs isteric.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Hei! Acesta e primul capitol! Sper sā vā placă!